Premium
Demisia Nataliei Gavrilița din funcția de prim-ministră a fost mediatizată de presă internațională, dar atenție sporită au atras redacțiile afiliate Kremlinului, mai ales pe fundalul zvonurilor, precum că președintele rus, Vladimir Putin, și-a propus să schimbe actuală conducere a Republicii Moldova. Realitatea.md a selectat câteva știri de la instituțiile mediatice ale căror licențe au fost suspendate de UE în 2022 în contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina.
Russia Today, scriind despre demisia Nataliei Gavrilița, a amintit că, „în noiembrie, ministrul de Interne al Republicii Moldova, Anna Revenco, a declarat că autoritățile moldovenești se așteaptă la o creștere a intensității protestelor de opoziție care cer demisia președintelui Maia Sandu și a prim-ministrului Natalia Gavrilița”, informează realitatea.md.
„Liderul moldovean a mai subliniat că criza economică și energetică este de așteptat să se agraveze în Moldova: inflația în țară se apropie de 35%, iar interesele investitorilor s-au slăbit”.
Ria Novosti a văzut importantă opinia fugarului Ilan Șor privind demisia Nataliei Gavrilița. Comentariul său a fost publicat într-o știre separată. El și-a asumat meritul pentru această situație.
„Ceea ce s-a întâmplat astăzi este rezultatul mișcării de protest din ultimele șase luni. Guvernul Gavrilița a fost cel mai nepregătit din toți anii de independență a Republicii Moldova”, a declarat Ilan Șor, liderul partidului de opozitie care-i poartă numele, într-un comentariu pentru Ria Novosti, prin Skype.
Amintim că Natalia Gavrilița a anunțat vineri, 10 februarie curent, că demisionează din funcția de șefă a Cabinetului de miniștri, după o ședință spontană la Președinție. Despre eventuala demisie a Guvernului se discuta de mai mult timp în spațiul public. Începând cu joi, 9 februarie, mai multe conturi de Telegram și bloggeri susțineau, pe surse, că miniștrii ar putea pleca din funcții.
Natalia Gavrilița și cabinetul său de miniștri a depus jurământul în august 2021. Timp de un an, au existat mai multe demisii și remanieri, fiind schimbați șefii de la Agricultură, Mediu, Economie, Muncă și Protecție Socială și vicepremierul pentru Reintegrare. Va rămâne în istorie drept „Guvernul stării de urgență”.
