Premium
Soluțiile pentru desființarea SIIJ se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneția, declară președinta Comisiei Juridice din Senat, Iuliana Scântei. Ea precizează că proiectul trebuie actualizat cu chestiuni legate de rezolvarea rapidă a plângerilor șicanatorii și răspunderea penală a magistraților.
Soluțiile pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneția, declară la RFI președinta Comisiei Juridice a Senatului, Iuliana Scântei (PNL).
Ea susține în contextul blocajului din coaliție pe tema desființării SIIJ că lucrurile se îndreaptă către consens.
„Cred că ieri am intrat pe drumul spre consens, pentru că PNL prin cei doi lideri, premierul Florin Cîțu și președintele partidului, împreună cu mine, în calitate de președintă a Comisiei Juridice, am mers tocmai pentru a încerca să ajungem la un consens și să mediem. Noi am apreciat că soluțiile se regăsesc în avizul Comisiei de la Veneția, pe care însuși ministrul Justiției l-a solicitat după dezbaterea acestui proiect la Camera Deputaților, aviz transmis din 3 iulie și care în mod surprinzător am văzut că nu a fost valorificat sub aspectul întregului conținut, ca să putem debloca situația. Ieri am pus în discuție în integralitate conținutul acestei opinii transmise de Comisia de la Veneția strict pe desființarea Secției Speciale și cu surprindere vă mărturisesc că atât ministrul Justiției, cât și alți colegi lideri din zona USR PLUS erau la o primă lectură pe soluțiile alternative acolo oferite de Comisia de la Veneția (...). Asta înseamnă să-ți upgradezi proiectul și să lași acolo niște soluții legislative, care să nu mai permită nici unui alt partid care ar mai ajunge vreodată la guvernare să introducă în România o structură de Parchet, de șantaj și de presiune pentru magistrați”, spune Scântei.
Întrebată cum anume ar trebui upgradată legea privind desființarea Secției Speciale, Iuliana Scântei a răspuns: „Vă dau exact ceea ce a enunțat Comisia de la Veneția și de exemplu ministrul a punctat și domnia sa ieri în cadrul coaliției. Un lucru pe care nu l-a spus niciodată de la adoptarea avizului până ieri a fost cel referitor la procedura de soluționare a plângerilor șicanatorii, acele mii de petiții, pe care cetățenii nemulțumiți de soluțiile pe care le primesc în dosare, nemulțumiți de faptul că sunt urmăriți penal de un procuror, fac plângeri penale la diverse parchete sau la Inspecția Judiciară. Sunt de ordinul miilor (...). Pentru ele, ministerul trebuie să găsească o procedură rapidă de soluționare administrativă. Ele nu pot fi transformate și raportate ca fiind mii de dosare penale împotriva magistraților. Plângerile împotriva soluțiilor pe care le dau magistrații nu fac obiectul unor dosare penale, decât dacă soluțiile pe care acel magistrat le-a pronunțat le-a pronunțat prin săvârșirea nu știu... a luat o mită, a săvârșit o infracțiune de trafic de influență. Deci nu poți să încarci parchetele cu petiții și să raportezi că ai o activitate eficientă ca structură de Parchet și în același timp să creezi în percepția publică faptul că există un fenomen infracțional în rândul magistraților”.
Senatoarea vorbește de asemenea despre răspunderea penală a magistraților.
„O altă soluție pe care Comisia o tratează în contextul desființării SIIJ este aceea a consacrării la nivel legislativ a faptului că magistrații nu răspund penal pentru soluțiile pe care le dau, cu respectarea legii. Este un principiu de Drept european, toate țările europene au această soluție consacrată. Prin urmare, un judecător nu poate să judece sau un procuror nu poate să investigheze un politician corupt sau un antreprenor care a dat mită, știind că există o structură de Parchet care are ca scop să îl urmărească penal pentru soluțiile pe care le dă. Aceasta ține de adevărata independență a justiției, libertatea judecătorului și a procurorului de a-și face treaba. Or SIIJ a fost creată pentru a afecta și timora atât pe procurori, cât și pe judecători, atunci când își fac treaba. Or lucrul acesta, dacă este consacrat, nimeni nu mai poate spune, indiferent cine soluționează dosarele, că sunt la DIICOT, că sunt la Parchetul General sau că sunt la DNA, câtă vreme ai această garanție la nivel legislativ că un judecător și un procuror sunt liberi să-și facă treaba din atribuția aceea specifică din activitatea lor judiciară în acord cu legea și că nu răspund penal pentru acest lucru, cred că lucrurile vor rezolva în mare parte cea mai importantă componentă a răspunderii penale a magistraților”, conchide Scântei.
Partidele care fac parte din coaliția de guvernare nu au ajuns nici luni, în ședință, la un consens asupra desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Președintele PNL, Ludovic Orban, a spus, luni, după ședința coaliției, că se caută în continuare „acea formă care să întrunească consensul partidelor” în ceea ce privește desființarea SIIJ.
