Anul 2025 s-a dovedit unul deosebit de dificil pentru apicultura românească, cu pierderi semnificative atât la nivelul producţiei de miere, cât şi al efectivelor de albine, a declarat vineri, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman.
"Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, în special, iar albinele nu s-au pregătit corespunzător pentru iernare. Din cauza acestor schimbări climatice, nici apicultorii nu mai ştiu exact ce trebuie făcut, astfel că trebuie să ne adaptăm la fel de repede precum mediul care ne înconjoară. În primăvară au fost pierderi foarte mari, care tind să cred că au depăşit 50% din efectivele de familii de albine, iar în unele judeţe procentul a fost chiar mai ridicat. Din punct de vedere al producţiei, vă daţi seama: familiile, ieşind slăbite din iarnă, nu au reuşit să valorifice rapiţa, iar prima producţie practic a fost inexistentă.
Gerul din februarie şi martie a compromis floarea de salcâm, iar când ar fi trebuit să avem familii puternice pentru culesul la tei, în unele zone producţia a fost foarte slabă. Singura cultură de la care s-au obţinut rezultate a fost floarea-soarelui, dar şi aici numai apicultorii care au reuşit să menţină familiile active au obţinut producţii, şi acelea modeste. Anul acesta este unul dramatic, cu o producţie extrem de mică de miere", a precizat, pentru AGERPRES, preşedintele ACA, în cadrul Târgului Naţional al Mierii.
Comparativ cu un an normal, producţia actuală se situează undeva în jur de 30% din nivelul obişnuit, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 70%.
"Faţă de un an bun, cred că suntem undeva la 30%, deci o scădere de 70%. Un an bun înseamnă undeva la 20-25.000 de tone, iar pe fondul importurilor masive din afară - nu doar în România, ci la nivelul Uniunii Europene - de aşa-zisă miere foarte ieftină, practic o parte dintre apicultori au renunţat la această activitate pentru că ieşeau în pierdere. Imaginaţi-vă: produceau miere polifloră care anul trecut avea un preţ de 11 lei/kg, dar la vânzare erau nevoiţi să o ofere cu 8-9 lei, un preţ derizoriu. Aceste lucruri se întâmplă la nivel european, nu doar în România, iar pierderile au fost înregistrate aproape în toată Europa. Acum, din ce am observat, apicultorii, conştienţi de ceea ce s-a întâmplat anul trecut, se pregătesc mai atent pentru perioada de iarnă şi îşi hrănesc suplimentar albinele", a explicat Coman.
La rândul său, Lucian Judele, administratorul public al municipiului Bucureşti, a transmis că, deşi există politici publice pentru biodiversitate, albina rămâne interzisă în Capitală.
"Sunt întrebat câteodată cum mi-a fost copilăria şi le spun că am avut o copilărie foarte dulce. Provin dintr-o familie care a iubit apicultura, care a iubit albinele. Ele au fost dintotdeauna cu noi (...), chiar înainte de Traci. Dar a venit anul 2000, oamenii au evoluat şi au început politicile de mediu, s-a vorbit foarte mult despre biodiversitate şi s-a luat decizia de a interzice albinele în Bucureşti. Cred că aici există o problemă de logică: avem politici publice pentru biodiversitate, dar, în acelaşi timp, albina este interzisă în Bucureşti, ceea ce nu au făcut toţi înaintaşii noştri. Am reuşit să o facem noi, generaţia noastră, în anul 2020. Sper ca această nedreptate să fie îndreptată cât mai curând posibil", a afimat Lucian Judele.
Totodată, preşedinta Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură şi Pescuit din România, Carmen Burtea, a anunţat că în prezent se derulează o serie de proiecte sub umbrela Primăriei astfel încât să poată fi transmisă şi tinerei generaţii "dragostea pentru albină şi pentru albinărit".
"Vin în faţa dumneavoastră cu noutăţi referitoare la proiectele şi programele care vă interesează în mod direct. Avem un proiect pe care intenţionăm să îl lucrăm împreună cu domnul Judele şi echipa coordonată de dumnealui, în cadrul proiectului PROEDUS, sub umbrela primăriei. Scopul este să transmitem tinerei generaţii dragostea pentru albină şi pentru această ocupaţie - albinăritul, cum îi zicem noi popular. Mai mult, împreună cu colegul meu de la Comitetul Sectorial Silvicultură am reuşit să identificăm şi să realizăm o mapare a teritoriului României în ceea ce priveşte speciile melifere, astfel încât să putem stabili rute pe care dumneavoastră să vă puteţi deplasa cu convoiul de albine în siguranţă. În plus, prin APIA vom putea înştiinţa fermierii să nu utilizeze substanţe periculoase albinelor. Proiectul este încă în lucru, dar sperăm ca până la finele anului să venim cu veşti bune către dumneavoastră prin ACA", a adăugat Burtea.
De asemenea, ea a anunţat că a fost deja introdus în primul lot care va intra la revizuire standardul ocupaţional de apicultor.
"Sperăm că până la finele anului să avem un standard nou, pe baza căruia furnizorii de formare profesională să se poată acredita, iar dumneavoastră, cei care urmează să faceţi aceste cursuri, să obţineţi o diplomă recunoscută la nivel european. Mai avem şi alte proiecte, referitoare la realizarea unor materiale care vor intra în programa didactică a studenţilor şi, tot aşa, în şcoli, sperăm pe nivele, referitor la această meserie", a subliniat preşedinta Comitetului Sectorial Agricultură Piscicultură şi Pescuit din România.
Nu în ultimul rând, preşedintele filialei judeţene Ilfov şi a municipiului Bucureşti din cadrul ACA, Marian Pătraşcu, a transmis că mierea autentică se regăseşte doar la apicultori şi a reamintit de cel care a pus bazele învăţământului apicol şi a desăvârşit apicultura modernă.
"Aş vrea să încep prin a reaminti că la sfârşitul lunii august s-au împlinit 60 de ani de când profesorul Veceslav Harnaş, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România la acea dată, a fost ales preşedinte al Forului Internaţional al Apicultorilor - Apimondia, pentru un mandat de patru ani. Datorită rezultatelor deosebite, a fost reales pentru încă un mandat şi încă unul. Astfel, a fost preşedinte timp de 20 de ani. În aceşti 20 de ani, apicultura din România, dar şi la nivel mondial, a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Dacă în anii 1800 Maria Tereza îl numea pe Anton Jansa pionier al apiculturii moderne, putem spune că profesorul Veceslav Harnaş a desăvârşit apicultura modernă la nivel mondial şi a pus bazele învăţământului apicol. În România se face apicultură "după carte şi ca la carte", a punctat Pătraşcu.
Marian Pătraşcu a subliniat că mierea autentică nu poate găsită decât la apicultori şi şi-a exprimat speranţa că la viitorul târg organizat de ACA se va putea găsi miere din Bucureşti.
"Am fost întrebat de nenumărate ori unde găsim mierea autentică, iar răspunsul meu este simplu: la apicultori. Ne bucurăm că avem la standuri miere din toată ţara. Sperăm ca la târgul următor să avem un stand cu miere legală, de data aceasta cu miere din Bucureşti. Vă spun că, după 14 ani de interdicţie, am reuşit să găsim în sfârşit la Primăria Capitalei un partener. Când nu uiţi de unde ai plecat, când nu uiţi că în familie s-au crescut albine, şi când nu ai uitat că trei din cinci case în mediul rural aveau albine, acest lucru este mare lucru", a mai spus preşedintele filialei judeţene Ilfov şi a municipiului Bucureşti din cadrul ACA.
Bucureştenii sunt aşteptaţi, de vineri până duminică, la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa.
Comentează