Președintele Academiei a publicat un eseu despre misiunea Patriarhului României

Președintele Academiei a publicat în Ziarul Lumina un eseu despre misiunea Patriarhului României. „A construit mereu de-a lungul oblăduirii Sale, iar aceste edificii izvorâte din harul credinței s-au așezat treptat-treptat în sufletele oamenilor, rodind speranță. Iar speranța a născut încredere în Biserică”, scrie Ioan-Aurel Pop.

„Nu întâmplător, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a avut, la finele anului închinat Centenarului Marii Uniri, cople­șitoarea mulțumire de a vedea ridicată marea operă – Catedrala Națională – voită de poporul ­român încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și amânată mereu, din cauza vitregiei vremurilor și nimicniciei oamenilor”, afirmă Președintele Academiei, relatează Basilica.ro.

„Pronia ­Cerească a vrut ca, în anul marii sărbători închinate Unirii, să ne unim eforturile și să construim, nu să risipim. Meritul prim revine Preafericirii Sale, Patriarhului Daniel, care, dincolo de greutăți, critici și cârtiri, a urmat dârz rânduiala și și-a îndeplinit misiunea.”

Istoricul scrie că aprecierea pentru această lucrare va continua să crească în timp.

„Biserica este lumea însăși, iar o lume plină de monumente și simboluri creș­tine ne întărește în temeiurile noastre europene, născute din clasicismul greco-latin și din credința în Dumnezeu, în mijlocul singurei Ortodoxii latine”, explică academicianul.

„O valoare consacrată a vieții noastre colective este crești­nismul, însoțit permanent de forma sa de organizare și de comuniune care este Biserica. Istoria Bisericii Ortodoxe Române se confundă cu viața românilor”, adaugă Ioan-Aurel Pop.

„În timpurile vechi, pentru români, puterea credinței și puterea lumii nu erau despărțite, fiindcă lumea se conducea după preceptele cre­dinței și ale Bisericii. Biserica noastră modernă s-a edificat pe acest fond sănătos de încredere, de prețuire și de respect, venit spre ea dinspre popor.”

Faptul că „­Biserica rămâne mereu pe primul loc în încrederea românilor, ­secondată de Armata Română și de Academia Română”, spune istoricul, „demonstrează un adevăr tulburător: românii pre­țuiesc cre­dința și curăția sufletului, garantate de Biserică, ordinea necesară funcționării oricărei societăți civilizate, garantată de Armată și cunoașterea erudită, generatoare de creație intelectuală, garantată de Academie”.

„Acestea – așa cum știe poporul – sunt bunuri perene, pe care nici rugina sau molia nu le vor strica, nici furul nu le va fura, ca să parafrazăm un citat din Noul Testament.”

„Biserica noastră de astăzi, sub vegherea Preafericitului ­Daniel, este cuvântul care zidește și zidul care cuvântă. De aceea, rostim și noi, înclinându-ne, după datină și cuviință: «Întru mulți ani, stăpâne!»” încheie Președintele Academiei.