Premium
Preşedinţii Serbiei şi Kosovo au insistat joi că doresc să dezamorseze criza violenţelor din nordul Kosovo, dar au dat puţine semne că ar fi dispuşi să renunţe la poziţiile lor divergente, relatează Reuters.
Ajunşi la summitul din Republica Moldova, unde s-au adunat aproape 50 de lideri europeni, preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic şi preşedinta din Kosovo, Vjosa Osmani, s-au evitat reciproc, chiar dacă se aflau la doar câţiva metri unul de celălalt pe covorul roşu.
Vucic a declarat că Osmani a refuzat să se întâlnească cu el la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) din Republica Moldova, pentru a aborda actualele tensiuni din nordul Kosovo, transmite EFE.
''Osmani nu a vrut întâlnirea, nu a vrut să vorbească cu noi (...) Am vrut să vorbesc, întotdeauna vrem să discutăm cu toată lumea pentru că dialogul este necesar. Ce este în neregulă cu dialogul, cu compromisul?'', a declarat Vucic.
El a precizat că întâlnirea a fost propusă de premierul luxemburghez, Xavier Bettel, şi că ''pentru unii a fost o surpriză'' refuzul lui Osmani
''Am impresia că devine din ce în ce mai evident şi mai clar cine este responsabil pentru problemele şi violenţele din Kosovo'', a spus Vucic, într-o aluzie evidentă la autorităţile de la Pristina.
Potrivit preşedintelui sârb, tensiunile au fost cauzate de insistenţa Pristinei de a pune în aplicare rezultatele alegerilor din aprilie în patru municipalităţi din nordul Kosovo, în pofida unei prezenţe la vot de numai 3%, din cauza boicotului sârbilor, minoritari în Kosovo, dar majoritari în aceste zone nordice.
Acuzațiile Kosovo
Osmani a declarat că Serbia - care nu a recunoscut declaraţia de independenţă din 2008 a fostei sale provincii - încearcă să destabilizeze Kosovo. "Înţelegem cu toţii că adevărata ameninţare vine de fapt din partea Serbiei, care neagă existenţa unui stat suveran în Kosovo", a declarat Osmani.
Ea l-a acuzat pe Vucic că susţine bandele criminale din nordul Kosovo, despre care a spus că sunt vinovate pentru ciocnirile în care au fost răniţi 30 de soldaţi din rândul trupelor de menţinere a păcii ale NATO (KFOR) şi 52 de protestatari sârbi.
"Preşedintele Vucic trebuie să înceteze să mai susţină bandele criminale din Kosovo. Asta trebuie să facă dacă îşi doreşte cu adevărat pacea. El încă nu a demonstrat acest lucru", a acuzat Osmani.
Ciocniri cu forțele NATO
Tensiunile au crescut de vinerea trecută, când poliţia specială din Kosovo a folosit forţa împotriva protestatarilor sârbi din Kosovo pentru a permite accesul primarilor la primăriile din trei municipalităţi din nord.
Sârbii, care protestează de luni în trei municipalităţi din nord, cer, de asemenea, retragerea poliţiei speciale din zonă.
Luni, tensiunile au dus la ciocniri între soldaţii NATO şi protestatarii violenţi, soldate cu peste 80 de răniţi.
Premierul kosovar Albin Kurti refuză să se conformeze cererilor.
Vucic avea programată joi, în marja CPE, o întâlnire cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, pentru a căuta modalităţi de dezamorsare a situaţiei.
Kosovo, o fostă provincie sârbă populată de o mare majoritate de albanezi, şi-a proclamat independenţa în 2008, pe care Serbia nu o recunoaşte.
