Premium
Preşedintele Tribunalului Timiş, Adriana Stoicescu, critică dur modificările pe care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader le-a propus pentru Legile Justiţiei. Magistratul susţine într-un amplu articol pe Facebook că politicul se implică în justiţie, transformând, astfel "numirile procurorilor şefi într.un troc meschin".
"În patria celui „degrabă vărsătoriu de sânge”, în care justiţia a devenit un adevărat câmp de luptă, discursul public nu face vorbire despre autorii soluţiilor legislative păguboase, care au determinat, în fapt, această criză din justiţie.
Decidenţii politici au transformat numirile procurorilor şefi într-un troc meschin, urmărindu-şi propriile interese, atât pe plan extern cat si intern.
Devenită un veritabil „cec în alb”, menit să îi legitimizeze în cancelariile occidentale, lupta anticorupţie a fost golită de conţinut, fiind folosită, cu obstinaţie, ca slogan electoral.
Implicarea factorului politic a condus, indirect, la încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept, ale democraţiei si ale justiţiei independente, la afectarea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Cei care au permis imixtiunea altor instituţii în activitatea organelor de urmărire penală sau au girat transformarea instanţelor de judecată în, de-acum, hulitul „câmp tactic”, au contribuit, la rândul lor, la decredibilizarea justiţiei în ansamblul ei, cu efecte negative încă greu de cuantificat pe termen mediu si lung.
Sub pretextul dorinţei de a accelera şi eficientiza lupta anticorupţie s-au creat premisele unei evidente discriminări, din punctul de vedere al carierelor, atât între judecători şi procurori, cât şi în interiorul corpului profesional al procurorilor.
Dihotomia procurori obişnuiţi/procurori din structuri specializate s-a manifestat atât în ceea ce priveşte condiţiile de promovare în funcţii de execuţie cât şi în funcţiile de conducere.
Astfel, judecătorii, dar şi procurorii din cadrul parchetelor „obişnuite”, pentru a accede la instanţa, respectiv la parchetul superior, sunt supuşi unor examinări draconice, la care, de cele mai multe ori, prima medie „sub linie” este de 9,80.
Pe de altă parte, procurorii care doresc să acceadă în structurile specializate sunt supuşi unui simplu interviu, organizat în condiţii lipsite de transparenţă şi având la bază criterii ce nu pot fi analizate şi verificate obiectiv.
Se ajunge astfel la situaţia în care un judecător cu grad de Curte de Apel, cu vechime de 10-15 ani, care a promovat cel puţin trei astfel de examene, are în sala de judecată un procuror de la un Parchet de pe lângă Judecătorie, cu gradul şi salarizarea aferentă Parchetului de pe lângă ICCJ, reprezentând structura specializată teritorială.
Acelaşi procuror din structura teritorială, cu experienţă şi vechime de parchet local, îl poate cerceta oricând pe judecătorul de curte de apel, in faţa căruia stă.
În timp ce numirile în funcţii de conducere, atât în cazul judecătorilor cât şi în cazul procurorilor, se realizează în baza unui concurs, ce se derulează pe parcursul a trei luni, cu interviu şi testare psihologică, susţinerea unui proiect de management şi testarea cunoștințelor de management, procurorii şef din structurile specializate sunt numiţi în baza unui interviu.
Soluţia pentru scoaterea acestor funcţii din zona lipsei de transparenţă este una legislativă şi constă în ocuparea prin concurs a tuturor funcţiilor de execuţie şi de conducere din cadrul parchetelor şi structurilor specializate deopotrivă, cu excepţia numirii Procurorului General.
E momentul să ne amintim că activitatea Ministerului Public nu se rezumă la lupta împotriva corupţiei.
Înseamnă, printre altele, şi lupta împotriva structurilor de crimă organizată şi terorism.
Instrumentând dosare de anvergură, cu resurse materiale şi umane deseori limitate, colegii din DIICOT muncesc la fel de mult şi de bine, în domeniul lor de competenţă, fără ca rezultatele lor să fie apreciate la justa lor valoare.
Înseamnă şi procurorii din Parchetele locale, cu un volum şi ritm de muncă infernale, amintiţi doar în bilanţurile triumfaliste.
Munca tuturor procurorilor oneşti şi profesionişti trebuie valorizată şi respectată în egală măsură, pentru că o justiţie adevărată are nevoie deopotrivă de judecători şi procurori independenţi şi responsabili.
Din altă perspectivă, situaţia de-a dreptul halucinantă din cadrul Inspecţiei Judiciare constituie ea însăşi un veritabil atac la independenţa justiţiei.
Subminarea autorităţii Inspectorilor şef, tentativele de modificare a Regulamentului de funcţionare a Inspecţiei Judiciare fără o dezbatere în interiorul sistemului judiciar ori ameninţările cu dosare penale la adresa inspectorilor sunt elemente de natură a destabiliza întregul sistem judiciar.
Soluţia legislativă a plasării Inspecţiei Judiciare în zona independenţei şi autonomiei totale, faţă de orice alt organism, este singura măsură care poate preveni acest gen de derapaje.
Lupta anticorupţie trebuie să fie recredibilizată, in primul rând, de cei care au obligaţia de a asigura independenţa sistemului judiciar în ansamblul său.
Trebuie să înţelegem că România, un stat de drept încă fragil, are nevoie de mecanisme anticorupţie eficiente, de proceduri corecte, dar şi de garanţii solide de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Lupta anticorupţie nu poate fi concepută decât in cadrul unui stat de drept puternic, bazat pe o justiţie independentă, pe respectarea principiilor de drept şi a regulilor democratice; altfel, devine o formă fără fond.
Iar pe viitor, dacă vom mai fi tentaţi să mitizăm instituţii sau să conferim atribute mesianice unor lideri vremelnici, ar trebui să ne amintim că „puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut.”, a scris Adriana Stoicescu.
Citeşte şi: Document DECLASIFICAT după 27 de ani. Ce a făcut ARMATA în timpul Mineriadei din 1990 .
