Adevarul:
Previziunile Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a Statelor Unite pentru 2035 nu sunt optimiste. Un nou studiu prospectiv al celei mai puternice agenţii de spionaj din lume prezintă trei scenarii pentru perioada 2020 - 2035, şi anume izolarea, pericolul iminent al unui atac nuclear şi creşterea comunităţilor locale.
Ediţia franceză a acestui studiu prospectiv, publicat de regulă din patru în patru ani, a apărut joi sub titlul „Lumea până în 2035 imaginată de CIA şi Consiliul Naţional de Informaţii: paradoxul progresului“.
„În următorii cinci ani, vom asista la o creştere a tensiunilor între state şi în interiorul acestora“, semnalează autorii studiului. Ameninţarea teroristă va creşte, iar statele, tot mai divizate, vor întâmpina dificultăţi în a-i răspunde. CIA enumeră trei scenarii posibile pentru perioada 2020 - 2035, şi anume izolarea, pericolul iminent al unui atac nuclear şi creşterea în influenţă a comunităţilor locale.
Scenariul 1: O lume cu insule izolate
Primul scenariu prezintă o lume afectată de încetinirea creşterii economice şi slăbirea globalizării, provocări în faţa cărora guvernele nu au ştiut cum să răspundă. La 20 de ani de la criza financiară din 2008, clasa de mijloc este aproape dispărută, şomajul la cel mai înalt nivel, populaţia tot mai săracă, iar statele tot mai izolate. Măsurile protecţioniste prevalează asupra dialogului internaţional, fiind impuse de creşterea inegalităţilor şi ascensiunea populismului. „Combinarea tuturor acestor evenimente a dat naştere unei lumi fragmentate şi în defensivă, în care statele îngrijorate caută metaforic şi fizic să construiască ziduri pentru a se proteja de problemele din afară, formând astfel insule într-un ocean instabil“, se arată în raport. CIA are şi veşti bune. Această perioadă dominată de izolaţionism poate duce la „o nouă eră de creştere şi prosperitate“. Relansarea se va datora în principal inovaţiei. „Încetinirea globalizării şi schimburilor comerciale va da naştere unei noi generaţii de antreprenori şi inventatori la nivel local“, prognozează CIA.
Scenariul 2: Pe prăpastia unui atac nuclear
Al doilea scenariu, intitulat „Orbite“, este prezentat de un consilier în securitate naţională. Potrivit acestuia, Statele Unite se întorc la chestiunile internaţionale sub administraţia unui anume „Smith“, care îşi va încheia al doilea mandat în 2032. Acesta readuce America pe scena internaţională pe fondul intensificării tensiunilor economice, diplomatice şi propagandistice cu şi între diverse puteri regionale, între care China, Iran şi Rusia. Dacă tensiunile dintre marile puteri se limitează la represalii economice şi diplomatice şi la purtatea unui acerb război hibrid prin atacuri cibernetice şi prezentarea faptelor în mod alternativ, fără nimic notabil pe plan militar, atunci un conflict regional dintre India şi Pakistan riscă să producă un adevărat dezastru în 2028 din cauza ameninţării reale cu un atac nuclear, care ar fi primul după Al Doilea Război Mondial. Atunci „preşedintele Smith“ se hotăreşte să revină la chestiunile lumii, mediind cu succes acest conflict împreună cu China. După acest episod tensionat, marile puteri restabilesc relaţii de încredere şi îşi reiau cooperarea în chestiunile de securitate.
Scenariul 3: Comunităţi locale tot mai influente
Al treilea scenariu prezintă o lume în care comunităţile locale sunt peste guvernele naţionale. Ascensiunea lor se datorează creşterii neîncrederii populaţiei în liderii naţionali. Dacă politica externă, operaţiunile militare şi apărarea rămân în sarcina entităţilor naţionale, educaţia, economia şi sănătatea sunt preluate de autorităţile locale. Acest scenariu nu se aplică sub aceeaşi formă peste tot. Presiunile din Orientul Mijlociu în acest sens duc la o nouă „Primăvara Arabă“, în timp ce China şi Rusia rămân de neclintit. Ţările occidentale sunt mai deschise acestui fenomen, întrucât au „o puternică tradiţie de implicare a colectivităţilor locale şi sectorului privat“.
Mediafax:
Raportul MCV prezentat miercuri are în vedere doar DNA şi ÎCCJ, atunci când se referă la progresele în combaterea corupţiei la toate nivelurile, lăsând la o parte "fără justificare" instanţele de judecată, transmite Asociaţia Magistraţilor din România, într-un comunicat de presă.
"În acelaşi sens, atunci când se referă la progresele în combaterea corupţiei la nivel înalt, Raportul are în vedere doar DNA şi I.C.C.J. (în această ordine!), cu accent pe«'independenţa sau eficacitatea DNA», amintind într-un loc de Curţile de apel, iar când vorbeşte despre combaterea corupţiei la toate nivelurile, Raportul se referă la Ministerul Justiţiei şi la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, lăsând la o parte, fără justificare, instanţele de judecată", potrivit unui comunicat de presă al Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), remis vineri seară MEDIAFAX.
AMR mai transmite că, în pofida demersurilor asociaţiilor profesionale, rapoartele MCV din 2016 şi 2017 nu conţin nicio menţiune cu privire la presupusele protocoale dintre procurori şi serviciile secrete.
"În pofida scrisorilor deschise, comunicatelor de presă, cererilor, declaraţiilor asociaţiilor profesionale, 'Memorandumulu', atât Raportul din 2016, cât şi cel din 2017 s-au încăpăţânat să nu scoată o vorbă despre 'acoperiţii din justiţie', despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) şi serviciile secrete, despre posibila influenţă vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra stării sistemului judiciar, asupra independenţei acestuia, despre ingerinţele acceptate/neacceptate, ştiute/neştiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat şi nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016", potrivit sursei citate.
Hotnews:
Senatorul american Rob Portman a comentat declaratiile lui Donald Trump privind o posibila ridicare a sanctiunilor impuse Rusiei, afirmand ca noul lider de la Casa Alba transmite lumii "un mesaj periculos" vorbind despre acest lucru, relateaza Reuters.
Rob Portman a sugerat si ca Senatul american ar trebui sa includa sanctiunile impuse Rusiei intr-o lege: "Noi trebuie să stăm alaturi de aliații noștri din regiune, inclusiv Ucraina", a comentat senatorul republican.
Donald Trump a sugerat, cu cateva zile inaintea investirii in functia de presedinte al SUA, intr-un interviu pentru The Wall Street Journal, ca ar fi deschis in ceea ce priveste ridicarea sanctiunilor impuse Rusiei. Trump spunea ca sanctiunile vor fi mentinute "cel putin pentru o perioada de timp", dar, in cazul in care Rusia va ajuta Statele Unite in domenii esentiale, precum lupta impotriva extremistilor jihadisti, atunci sanctiunile ar putea fi ridicate.
Trump a declarat, in interviu, ca va mentine "cel putin pentru o perioada de timp" sanctiunile pe care administratia Obama le-a impus Rusiei luna trecuta, in urma acuzatiilor privind un amestec al Rusiei in alegerile americane prin atacuri cibernetice.
Trump a adaugat insa ca, in cazul in care Rusia va ajuta Statele Unite in domenii esentiale, precum lupta impotriva extremistilor jihadisti, atunci sanctiunile ar putea fi ridicate.
Evenimentul Zilei:
Astfel, cu nici o săptămână în urmă, când lumea era absorbită de începutul mandatului Trump, se consuma un război pentru a obliga un stat să/și respecte propria constituție, respectiv pentru a-l instala pe Președintele ales prin alegeri libere și corecte în locul unuia înfrânt, care nu mai vrea să plece din funcție și se ține de scaun cu tot cu Armată.
Astfel, în Gambia, un stat din Africa de Sud Est, noul președinte Adama Barrow – ales la scrutinul din 1 decembrie 2016 – a depus jurământul în exil, la ambasada statului Gambia în Senegal, din cauza refuzului învinsului său Yahya Jammeh de a elibera fotoliul de președinte. A fost motivul pentru care Senegalul și Nigeria, cu sprijinul ONU și al SUA, au dat ultimatum și au intrat în Gambia pentru a impune respectarea Constituției și instalarea Președintelui ales. Acțiunea s-a bucurat de girul ONU și al Uniunii Africane, vârf de lance fiind Senegalul dar cu sprijinul politic al celorlalte 15 state membre ECOWAS (Economic Community of West African States – Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest).
Senegalul a fost atât inițiatorul proiectului de rezoluție supus adoptării Consiliul de Securitate al ONU, cât și statul care și-a pus la dispoziție propria forță armată și propriul teritoriu pentru celelalte forțe armate (ale Nigeriei, Ghanei și Mali), însă a fost și statul care i-a oferit protecție începând cu 15 ianuarie președintelui ales Barrow. În final, fostul președinte, supus presiunii externe, a acceptat să părăsească fotoliul de șef al statului. Ultimul efort diplomatic întreprins de către președinții Mauritaniei și Guineei, care s-au deplasat de urgență la Banjul, capitala Gambiei, pentru a-i oferi un loc în exil, în Mauritania, vechiului președinte.
Comentează