Autoritatea de Supraveghere Fianciară a reacționat la vestea că Curtea Constituțională a decis că proiectul privind pensiile private este constituțional. Judecătorii au decis că numai articolul care oferea bolnavilor de cancer prerogative speciale privind retragerea banilor nu era constituțional.
Ce spune ASF
„Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) salută decizia Curții Constituționale a României, care confirmă că mecanismul de plată a pensiilor private este constituțional, întărind astfel propunerea inițială a ASF, construită pe respectarea cadrului legal și pe protejarea intereselor participanților”, a declarat Dan Armeanu, într-o declarație exclusivă pentru Mediafax.
Potrivit vicepreședintelui autorității de reglementare a acestui sector, proiectul de lege elaborat de ASF respectă în mod integral principiile și standardele OCDE, iar prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 411/2004, care garantează egalitatea de tratament între participanți, se regăsește întru totul în proiectul de lege elaborat la nivelul ASF.
Astfel, detaliază Dan Armeanu, în elaborarea proiectului, ASF a avut în vedere:
- Respectarea standardelor internaționale și a bunelor practici OCDE, în contextul angajamentului României de aderare la OCDE;
- Protejarea intereselor participanților, prin garantarea transformării economiilor acumulate într-o pensie sigură și predictibilă;
- Aplicarea principiului proporționalității, oferind flexibilitate în opțiunile de plată, dar menținând sustenabilitatea sistemului.
„Deși au fost numeroase încercări nefundamentate de contestare a principiilor și a bunelor practici ale OCDE, Curtea Constituțională a validat Legea privind plata pensiilor private în forma inițială propusă de ASF, singura prevedere declarată neconstituțională fiind un amendament introdus ulterior în Parlament”, a subliniat Dan Armeanu.
Este vorba despre articolul art.55 alin.(2) din lege, introdus de Senat și păstrat de Camera Deputaților în forma adoptată în plen, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică.
Explicațiile oficiale date de CCR marți
CCR a explicat că motivul respingerii legii plăţii pensiilor private, arătând că articolul care exceptează de la regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.
Curtea Constituţională anunţă că a admis, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că prevederile art.55 alin.(2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituţionale.
”Totodată, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 şi 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) şi e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) şi c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) şi (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) şi c) şi alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum şi legea menţionată, în ansamblul său, sunt constituţionale, în raport de criticile formulate”, precizează CCR.
Curtea Constituţională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plăţii către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plăţii pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuţia la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii şi cei care urmează să se supună regulii plăţii fracţionate şi nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivităţii legii.
”În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, subliniază Curtea.
Curtea Constituţională mai arată că dispoziţiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influenţând doar modalitatea de plată.
”Reglementarea eliberării sumelor în mod fracţionat şi cu periodicitate lunară derivă din specificul noţiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestaţii succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieţii. În cazul legii în discuţie, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăşi ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieţii active, l-a depus prin muncă remunerată, şi care să îi asigure, şi după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic”, menţionează CCR.
CCR mai afirmă că modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde şi cerinţelor referitoare la existenţa unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate şi asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.
”Nu este nesocotit nici principiul neretroactivităţii legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, şi anume plata pensiei”, arată CCR.
”În ceea ce priveşte criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate şi previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută, dispoziţiile criticate întrunind exigenţele de calitate rezultate prin principiul legalităţii consacrat de art.1 alin.(5) din Constituţie”, mai spune CCR.
Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie iar argumentele reţinute în motivarea soluţiei vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României.
Comentează