Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) aruncă în aer relația dintre mediul de afaceri și Guvern. 14 dintre cele mai influente organizații ale investitorilor români și străini solicită eliminarea măsurii, pe care o numesc „taxă discriminatorie”, cu efecte devastatoare asupra competitivității și investițiilor. Vicepremierul Tanczos Barna anunță, într-un interviu pentru Euronews, că Guvernul analizează modificarea impozitului și confirmă că „este un impozit care nu face bine economiei”.
„Este o mare supărare care au o cifră de afacere peste 50 de milioane de euro. În momentul de față, acest impozit pe cifra de afaceri privește companiile foarte mari. Este un impozit care nu face bine economiei”, a spus acesta.
Barna a explicat că măsura lovește direct companiile cu marje mici, dar cu investiții mari în cercetare-dezvoltare, industrie auto și producție. „O modificare a IMCA face parte din acest pachet. Nu am luat încă decizia finală, dacă va fi eliminat acest impozit sau va fi redus sau va fi redus treptat. În luna decembrie, vom ajunge la o concluzie”, a punctat vicepremierul.
De ce IMCA a devenit mărul discordiei
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus prin Legea 296/2023 și se aplică firmelor cu afaceri de peste 50 milioane de euro, în situațiile în care impozitul pe profit ar fi sub pragul de 1% din cifra de afaceri. Practic, companiile ajung să plătească impozit chiar și atunci când sunt pe pierdere.
În scrisoarea transmisă Guvernului înaintea construirii bugetului pe 2026, investitorii avertizează că IMCA „reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor” într-un moment în care economia încetinește, iar companiile fac restructurări. „Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă”, se arată în document.
Organizațiile atrag atenția că nicio economie dezvoltată din UE nu aplică impozit pe cifra de afaceri indiferent de profit, măsura fiind considerată nocivă pentru industriile cu marje reduse sau cu investiții masive.
Pentru investitorii străini, România devine tot mai puțin atractivă comparativ cu piețe regionale precum Polonia, Cehia sau Bulgaria. „Companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere”, avertizează cele 14 organizații.
Potrivit sondajelor interne din comunitatea de business, 55 dintre 80 de companii afirmă că sunt afectate direct de impozitul minim. 64% dintre ele au redus sau amânat investițiile, iar aproximativ 60% semnalează creșteri de prețuri, probleme în lanțurile de aprovizionare și presiuni asupra politicilor de personal.
Scrisoarea subliniază că IMCA lovește exact companiile care duc greul economiei: industriile cu marje mici, marii angajatori și lanțurile de producție. Fiind un impozit aplicat cumulativ, măsura distorsionează piața, scade competitivitatea și poate chiar alimenta inflația.
„Menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață (...), reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare”, avertizează mediul de afaceri.
Comentează