Premium
Dacă e să ne imaginăm prima ședință de guvern a noului cabinet Cioloș, luându-ne după numele care sunt vehiculate azi în presă pentru diverse portofolii ministeriale, o discordanță supărătoare ne apare într-o singură imagine.
Este adevărat că presa speculează mult în aceste zile, dar fum fără foc nu iese. Unii se autopropun, am văzut deja asta, alții sunt împinși de la spate, chiar fără voia lor, de anumite grupuri. Dar, undeva, există probabil și câteva informații veridice.
Laura Ștefan, de pildă, este vehiculată ca ocupantă a portofoliului Justiției. De cealaltă parte, răsare iarăși numele lui Sorin Cîmpeanu, Ministru al Educației în guvernul Ponta, după 2014, actual premier interimar, numit prin voința președintelui Iohannis.
Nu vi se pare că ceva arată straniu la poza în care apar aceste două personaje? Nu aveți impresia că în prezumtiva echipă de guvernare, chiar cu onorabilul Cioloș premier, cele două figuri formează un fel de notă falsă în execuția partiturii guvernamentale?
E suficient să te uiți la faptele și meritele celor doi potențiali miniștri, ca să-ți dai seama cum va arăta o scenă, în prima ședință de guvern, cu Laura Ștefan și Sorin Cîmpeanu, față în față, la aceeași masă.
Ștefan este veche membră a societății civile, astăzi coordonatorul activităților anticorupție din cadrul Expert Forum, un prestigios think-tank, avându-l la cârmă pe Sorin Ioniță. Laura Ștefan a primit premiul ”Cea mai curajoasă femeie” a anului 2015 din partea Ambasadei SUA. O încununare a activității sale pe scena publică din România și, în același timp, o recunoaștere a expertizei sale în materie de justiție și anti-corupție. Poate uneori nu foarte vizibilă, Laura Ștefan a stat în spatele unor proiecte și inițiative legislative care au schimbat în bine viața românilor, măcar în ceea ce privește zona care ne arde pe toți de ani buni: sistemul judiciar. S-a bătut pentru transparență, pentru respectarea procedurilor, pentru neamestecul factorului politic în treaba magistraților.
De cealaltă parte a mesei, îl avem pe Sorin Cîmpeanu, Rector al Universității de Agronomie din București, Ministru al Educației, din 2014 până în prezent, timp în care s-a remarcat prin controversata OUG pentru amnistierea plagiatorilor (șeful său direct fiind vizat) și viteza prin care Consiliul de Etică din subordinea sa l-a ”spălat” pe vicepremierul Gabriel Oprea, acuzat și acesta de fraudă în cazul tezei de doctorat. Cîmpeanu însuși a intrat în CNTADCU în 2012, înainte de celebra ședință organizată de Liviu Pop, după dublarea numărului de membri al organismului, soldată cu un verdict absolut rușinos pentru lumea academică din România: Victor Ponta nu a plagiat. La învestirea în funcția de Ministru al Educației, în decembrie 2014, lui Cîmpeanu i s-a solicitat oficial de către Rectorul Universității din București să retragă titlul de doctor premierului de atunci, conform deciziei Universității București, cea care a eliberat diploma și a constatat ulterior evidența plagiatului.
Cum poți să pui la aceeași masă o tânără activistă din societatea civilă, care a militat ani de zile pentru respectarea legilor și regulilor jocului democratic, cu un vechi client al mediului academic, specializat în curățarea petelor din biografia politicienilor?
Ce îi va spune Laura Ștefan, în această primă ședință a cabinetului, omului care, se zice, păstorește Educația din România, dar dezonorează munca a mii și mii de cercetători onești, mușamalizând grosolan fraudele universitare ale unor politicieni de prim rang, apropiați de PSD?
Dacă Sorin Cîmpeanu va primi iarăși o solicitare din partea Universității din București de retragere a diplomei de doctor, acordată plagiatorului Ponta, orice răspuns va da acum, din calitatea de titular la Educație, în secunda doi ar trebui să demisioneze. Dacă aprobă cererea, după ce nu îl mai are șef pe Ponta, este evident că n-a fost decât un servitor politic al fostului premier. Altfel spus, omul nu are suficientă coloană vertebrală să ocupe o demnitate atât de înaltă. Dacă refuză să dea un răspuns, cum a făcut și ultima oară, atunci e clar că vorbim de complicitate la mușamalizarea unui caz grav de plagiat, în formă continuată. Motiv suficient să fie demis de noul său șef, Cioloș.
Dar, în final, rămâne această imagine greu plauzibilă, cu două persoane de rang înalt, la aceeași masă, în Palatul Victoria, una dintre ele, dedicată respectării legii, celalată, dedicată fentării regulilor în favoarea șefilor politici pe care îi slujește.
Sursa foto: Mieczysław Berman, The Cabinet in Session, from the series “This is how it was,” 1944. Photomontage, 34.5 x 35 cm.
