Premium
Primarul municipiului Sighişoara, Ioan Iulian Sîrbu, a anunţat, miercuri, că s-a depus o cerere de finanţare la Ministerul Culturii pentru salvarea Turnuleţului de la Chip, un turn stingher cu o formă destul de ciudată, în jurul căruia există o legendă despre un paşă otoman ucis împreună cu elefantul său alb de un foc de archebuză, care şi acum ar doborî recordul mondial de distanţă, potrivit Agerpres.
"Primăria Sighişoara a solicitat finanţare de la Ministerul Culturii pentru reabilitarea Turnuleţului de la Chip. Ieri am depus o documentaţie la Ministerul Culturii pentru a obţine o finanţare pentru a fi reabilitate complet. Îl avem în vedere, avem un studiu DALI. Din anul 2017, Sighişoara alocă 2% din PIB-ul municipiului pentru obiectivele culturale şi clădiri istorice, însă poate reuşim să obţinem finanţare pentru acest proiect. Acest procent de 2% a fost minimul anual alocat pentru documentaţii pentru obţinerea de finanţări şi pentru intervenţii de urgenţă la Cetatea Medievală. Acum urmărim să facem documentaţia pentru scările de acces pietonal în Cetate, avem bugetat un DALI, fiindcă nu prezintă siguranţă şi alunecă în permanenţă", a declarat Ioan Iulian Sîrbu, într-o conferinţă de presă.
Turnuleţul de la Chip se află deasupra unui vechi cimitir, pe partea dreaptă a Drumului Naţional 13, la intrarea în Sighişoara dinspre Târgu Mureş şi Mediaş, pe locul numit "La Chip", iar aici se spune că ar fi îngropat un paşă otoman şi elefantul său alb.
Paşa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Medievală, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighişoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.
Acelei campanii otomane în jurul căreia s-a ţesut legenda paşei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV şi XVIII, iar specialiştii în arme medievale susţin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanţă de tragere destul de scurtă, între 50 şi 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.
Legenda mai spune că imediat după ce paşa şi elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp.
Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu, în zona Sighişoarei, care era considerată a fi una dintre graniţele de răsărit ale creştinătăţii europene.
Directorul Muzeului de Istorie a Sighişoarei, Nicolae Teşculă, susţine că dincolo de legendă, care nu a fost confirmată de dovezi arheologice, turnuleţul de la Chip pare să fi avut totuşi un rol religios în perioada catolică, fiind un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaşte cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana.
