Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a acționat-o în judecată, la Tribunalul București, pe Oana Țoiu, ministrul de Externe al României, solicitând daune morale de 1 leu, încetarea oricăror acte de defăimare și, în caz de câștig, publicarea pe cheltuiala pârâtei a hotărârii într-un ziar cu acoperire națională.
Acțiunea, citată de G4Media.ro, vizează declarații ale oficialului român dintr-un interviu acordat în iulie, după instituirea interdicției de intrare pe teritoriul României și în Spațiul Schengen pentru edilul din Chișinău.
Ceban susține că a fost defăimat prin afirmații care îl leagă de reprezentanți ai Federației Ruse și care ar fi fost formulate în contextul în care autoritățile române l-au declarat potențial pericol pentru securitatea națională. Edilul consideră că mesajele transmit ideea că el ar reprezenta o amenințare și ar fi o persoană periculoasă pentru România, aspect pe care îl respinge.
În paralel cu acest demers, primarul Chișinăului a deschis, în aceeași perioadă, alte trei procese pentru suspendarea sau anularea efectelor interdicției, pierzând deja pe fond unul dintre ele. Ulterior deschiderii procesului împotriva Oanei Țoiu, Ceban a chemat în judecată și Serviciul Român de Informații, precum și Poliția de Frontieră Română.
Ce îi reproșează ministrului
În cererea depusă la instanță, Ion Ceban invocă faptul că, deși și-a exprimat „clar și fără echivoc” condamnarea agresiunii ruse și orientarea proeuropeană a formațiunii pe care o conduce, Oana Țoiu a afirmat, într-un interviu din 17 iulie 2025, că există „de multă vreme documentate” legături complicate ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. El spune că aceste declarații i-au afectat grav reputația.
În același interviu, ministrul român sublinia importanța limitării influenței ruse pe teritoriul României, având în vedere numărul mare de cetățeni cu dublă cetățenie româno-moldovenească, și invoca rațiuni de siguranță națională pentru decizia autorităților. Ceban susține că afirmațiile respective au creat percepția publică a unei amenințări pe care el nu o reprezintă.
Interviul a avut loc la opt zile după apariția în spațiul public a informației că, la propunerea SRI, lui Ion Ceban i-a fost interzis accesul în România și în Spațiul Schengen pentru o perioadă de cinci ani, pe motiv de potențial risc la adresa siguranței naționale. Edilul contestă fundamentul acestei aprecieri și spune că nu i s-au adus la cunoștință probe.
Argumentele lui Ceban în instanță
În dosarul de la Tribunalul București, liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională califică declarațiile Oanei Țoiu drept „atac la persoană”, afirmând că pârâta ar fi inoculat opiniei publice o imagine „total distorsionată” despre el, cu consecința unui prejudiciu moral prin atingerea adusă onoarei, demnității, bunei reputații și dreptului la propria imagine. El susține că singurul scop ar fi fost denigrarea sa.
Ceban acuză utilizarea unei „tehnici manipulatorii” care ar fi condus la discreditarea sa în ochii electoratului, conturând imaginea „unui om care nu poate fi socotit de încredere”. În opinia sa, afirmațiile atribuite ministrului ar fi „calomnii” lipsite de „minim suport probatoriu”, care ar fi generat „un veritabil linșaj mediatic”.
Reclamantul mai arată că, la 22 august, a notificat-o pe Oana Țoiu să retracteze public, în termen de 48 de ore, „afirmațiile defăimătoare”, lucru care nu s-ar fi întâmplat până în prezent, motiv pentru care a ales calea instanței.
Procesele pentru anularea interdicției
Pe lângă acțiunea civilă împotriva ministrului, Ceban a intentat trei dosare legate de decizia autorităților române din iulie privind interdicția de intrare. În septembrie, o acțiune prin care cerea suspendarea executării dispoziției referitoare la măsura interdicției, formulată în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Român de Informații, a fost respinsă ca inadmisibilă pe fond, edilul declarând recurs.
Ulterior, Ceban a solicitat din nou suspendarea efectelor notei-raport care a stat la baza interdicției, precum și anularea acesteia, în cauze în care pârâți sunt SRI și Poliția de Frontieră Română. Demersurile vizează atât înlăturarea temporară a măsurii, cât și anularea ei definitivă.
În debutul acțiunii sale, primarul subliniază că, de la preluarea mandatului, a semnat acorduri, parteneriate și înfrățiri cu numeroase orașe și județe din România și că a efectuat aproximativ 200 de vizite oficiale în calitate de edil. În plan biografic, presa din Republica Moldova și România a relatat constant despre legăturile sale cu Rusia: Ceban și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor, devenind deputat în 2011; în 2014, la Bruxelles, critica Acordul de Asociere cu UE și pleda pentru Uniunea Vamală, iar în 2022 s-ar fi aflat la Moscova chiar în ziua atacului asupra Ucrainei, vizită pe care a calificat-o abia în 2025 drept una de vacanță.
Context politic în Republica Moldova
La alegerile parlamentare recente din Republica Moldova, alianța din care a făcut parte formațiunea condusă de Ion Ceban a obținut 8 mandate din 101, clasându-se pe locul trei, după Partidul Acțiune și Solidaritate (55 de mandate) și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor (26 de mandate). În acest context, litigiile deschise în România se suprapun cu repoziționările politice de la Chișinău și cu dezbaterea regională privind influența rusă.
Comentează