Premium
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ se reuneşte marţi, în şedinţă, la aceasta urmând să participe primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, şi primari de sector, informează agerpres.ro.
Începând cu ora 14,00, vor avea loc discuţii cu reprezentanţii Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi a primăriilor de sector, potrivit site-ului Camerei Deputaţilor.
La şedinţa din 9 mai, reprezentanţii primarilor comunelor şi oraşelor au propus membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului ca în noul Cod administrativ să fie prevăzut ca funcţia de administrator public să facă parte din aparatul primarului, iar cea de secretar al primăriei să ţină de aparatul administraţiei locale.
Preşedintele Comisiei, deputatul Marcel Ciolacu, a precizat că administratorul public trebuie să îndeplinească condiţii de studii şi vechime pentru a fi introdus în aparatul propriu al primarului.
O altă propunere, avansată de preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), Alin Nica, şi acceptată în principiu de membrii Comisiei, a fost clarificarea statutului secretarului unităţi administrativ-teritoriale (UAT), care trebuie să facă parte din aparatul de specialitate al primarului, un element nou faţă de legea actuală.
Nica a mai supus atenţiei comisiei clarificarea înlocuitorului de drept al secretarului UAT.
Reprezentantul ACOR a mai propus o delimitare clară a exercitării de către prefect a controlului legalităţii actelor administrative.
În cadrul dezbaterii s-a discutat şi despre necesitatea descentralizării, dar cu condiţia ca proiectele de dezvoltare să fie susţinute de resurse financiare corespunzătoare.
Membrii Comisiei au solicitat primarilor să trimită propunerile imediat după consultări pentru a fi asumate şi formulate amendamente la proiectul de lege.
Cu o zi înainte, reprezentanţii UNCJR au precizat că doresc ca în Codul administrativ să fie clarificate limitele competenţei prefectului în ceea ce priveşte controlul activităţii autorităţilor publice locale, opinând totodată că "un minus" al proiectului îl reprezintă creşterea rolului Autorităţii Naţionale a Funcţionarilor Publici.
