Ziarul Financiar:
Digi24:
Tragedia din clubul Colectiv poate fi privită și ca un eveniment fondator al unui regim politic, a spus politologul Cristian Pîrvulescu. „Este o traumă, dar ar putea deveni – sau unii îl cred – un eveniment fondator sau refondator, un fel de revoluție. Revoluțiile fondează noi regimuri politice. Revoluția din 1989 a fondat un nou regim politic, un regim politic care s-a construit în timp. Unii cred că ceea ce s-a întâmplat la Colectiv este o altă revoluție, o revoluție Facebook, un nou tip de revoluție care refondează România și care ar trebui să ducă la un alt regim”, a spus Cristian Pîrvulescu. „Este o viziune oarecum simplistă asupra revoluției, ca eveniment și nu ca proces. Revoluția este un proces care începe înainte de momentul de apogeu, adică în România a început înainte de 22 decembrie, și care se termină la decenii după ce s-a manifestat”, a explicat politologul. În opinia sa, în România încă nu s-a găsit un regim stabil după anul 1989. „Avem un regim prezidențial, semiprezidențial sau parlamentar? Altfel spus: cum se iau deciziile? Cine este cel care dă tonul? Aparent, publicul vrea să spună ca e președintele, iar președintele pare să fi înțeles lucrul ăsta și să-și fi asumat acest rol, dar, constituțional, nu are puterile să facă asta”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.
RFI:
La conferinţa COP21 care şi-a deschis luni lucrările la Bourget în periferia Parisului în prezenţa a 150 de şefi de stat şi de guvern, a fost prezent şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderul de la Bucureşti era însoţit de Cristiana Paşca Palmer, noul ministru al mediului din România. Oficialul român spune că sprijină ideea găsirii unui acord cu valoarea legală obligatorie la această COP21.“Poziţia României este cea a Uniunii europene” spune Cristiana Paşca Palmer. Ministrul român al mediului mai precizează că doreşte ca acordul ce se va semna “să fie unul cu valoare legală constrângătoare pentru toate părţile semnatare. De obicei, dacă obligaţiile sunt “voluntare”, ele rămân doar pe hârtie. Suntem într-un moment de cotitură istorică din punct de vedere a ceeace se întâmplă cu planeta” precizeazà oficialul român. “Practic, România nu stă foarte rău pentru că pachetul energie-climă care s-a adoptat la nivelul UE şi ambiţia acesteia este de a reduce emisiile de carbon cu 40% până în 2030. Ori la noi, din cauză că în primii ani după 1989 practic industria a intrat în faliment, emisiile sunt destul de reduse, deci noi cumva ne integrăm în ţinta finală. Problema pentru se va pune după 2020, cum ne vom menţine după aceea în cadrul acestor limite. Contribuţiile pot veni din multe lucruri ; cele din sectorul energetic sunt cele mai importante şi se discută foarte mult despre asta dar sunt şi alte sectoare precum agricultura, pădurile, şamd unde sunt multe de făcut” preconizează Cristiana Paşca Palmer.