Premium
Liderii politici ai Uniunii Europene vor discuta vineri în cadrul summitului lor de la Bruxelles, a doua zi după acordarea unui nou mandat polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European, despre viitorului Europei post-Brexit, discuţii ce vor avea loc în absenţa premierului britanic Theresa May, relatează AFP, conform agerpres.
Dar tensiuni ar putea exista încă, la o zi după votul care a mărit fractura dintre UE şi Polonia, care se opune vehement împotriva unui nou mandat pentru Tusk şi care a criticat ceea ce Varşovia a numit ''un precedent periculos''.
Sociolog: este DEZASTRUOS pentru Liviu Dragnea. Ponta a mutat inteligent
Donald Tusk, ex-premier liberal, a fost ales cu ''27 de voturi 'pentru' şi unul 'împotrivă' '', potrivit a două surse diplomatice, confirmând sprijinul covârşitor din partea liderilor UE, cu Franţa şi Germania în frunte. Drept represalii, Varşovia a decis joi ''să nu mai accepte concluziile acestui summit'', conform şefei guvernului conservator naţionalist al Poloniei, Beata Szydlo.
În absenţa oricărui consens, aceste concluzii, care se referă şi la teme precum imigraţia, economia, apărarea sau situaţia din Balcanii de Vest, au fost făcute prin urmare în numele preşedintelui Consiliului European, ''cu sprijinul a 27 de state membre'', o turnură ce nu angajează din punct de vedere juridic Consiliul European, deoarece nu a existat o unanimitate.
Acest document ''nu a întrunit un consens, din raţiuni care nu au legătură cu substanţa sa'', se precizează în prima pagină a textului.
Unele ţări, precum Luxemburg sau Belgia, şi-au exprimat puternic nemulţumirea văzând cum o problemă ''internă'' determină ''un blocaj'' al Uniunii, potrivit unei surse europene.
DEMISĂ din funcţia de preşedinte, Park Geun-hye RĂMÂNE la Casa Albastră
Guvernul polonez, care îl consideră pe Tusk un inamic politic, a calificat drept ''un precedent periculos'' acest vot de joi, vot care, în opinia sa, ignoră voinţa unui stat membru, ţara de origine a candidatului.
''Ştim acum că aceasta este o Uniune Europeană sub diktat-ul Berlinului'', a reacţionat puternic ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski, pe site-ul wpolityce.pl.
Varşovia îi reproşează lui Tusk că a abuzat de funcţia sa implicându-se ''personal'' în viaţa politică a Poloniei, unde unele reforme recente au fost criticate de către Bruxelles, care a denunţat atingerile la adresa statului de drept.
Blocajul polonez nu schimbă însă cu nimic realegerea lui Tusk.
''Am obţinut un rezultat bun astăzi, chiar dacă nu am întrunit unanimitate. Dar noi i-am prelungit mandatul preşedintelui Consiliului. Cu aceasta, suntem capabili să lucrăm'', a declarat cancelarul german, Angela Merkel.
Vizibil marcat de episod, dar hotărât, Tusk a declarat că va face ''tot ce va putea pentru o Uniune Europeană mai bună'' împreună cu statele membre împreună, ''fără excepţie''. Întrebat de un jurnalist ''cum va comunica cu guvernul'' de la Varşovia, Tusk i-a răspuns laconic: ''În poloneză''.
Donald Tusk îşi va asuma în continuare funcţia de coordonator al summiturilor periodice care îi reunesc pe şefii de stat sau de guvern şi care vizează stabilirea priorităţilor politice ale UE până în noiembrie 2019. El şi-a început mandatul la finalul lui 2014.
Liviu Dragnea anunță o întâlnire crucială cu Victor Ponta: Am vorbit/VIDEO
Tusk, ca şi adversara sa Beata Szydlo, vor să apere ''unitatea Europei'', temă a dezbaterilor pe care liderii europeni le vor continua vineri la Bruxelles, dar fără Regatul Unit de această dată.
După chestiunea referitoare la Tusk, cele 28 de state membre ale UE au evocat politica comercială a Uniunii, zdruncinată de opoziţia populară crescândă faţă de tratatele de liber-schimb, îndeosebi cel încheiat cu Canada (CETA) sau cel negociat cu SUA (TTIP/TAFTA).
Vineri, fără premierul britanic Theresa May, ei vor consacra prima parte a zile pregătirii ''Declaraţiei de la Roma'', pe care vor s-o publice pentru a marca împlinirea celor 60 de ani de existenţă a tratatului fondator al Comunităţii - devenită Uniune - Europene, eveniment celebrat la Roma pe 25 martie. Acest text solemn va arăta că UE va rămâne unită după Brexit.
Dar ideea referitoare la un viitor ''cu mai multe viteze'' pentru Europa este cea care cristalizează dezbaterile: ea este susţinută de către Franţa şi Germania, dornice îndeosebi să aibă posibilitatea de a întări apărarea europeană fără să fie blocate de către state recalcitrante.
Însă alte state sunt îngrijorate totuşi că vor deveni membre ale unei a doua zone a UE, cum sunt cele din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia), care s-au evidenţiat în ultimele luni prin ostilitatea lor puternică faţă de politica UE privind migraţia.
