Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Principalul atu al Germaniei în relația cu țările rebele din UE

Angela Merkel Viktor Orban

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză din Ziarul Financiar pe tema relației dintre Berlin, respectiv Bruxelles, cu țările care sunt acuzate că încalcă în mod repetat regulile și normele UE.

Adevărul:

În ultimii ani Bruxelles-ul a acuzat în mod repetat Ungaria şi Polonia că încalcă regulile şi normele UE, dar guvernele populiste din cele două state au ignorant avertismentele. Recent, Comisia Europeană a legat, în proiectul de buget pentru 2021-2027, accesarea fondurilor europene de acceptarea refugiaţilor şi respectarea statului de drept. Însă capacitatea UE de a obliga statele membre să se conformeze este limitată.
Dacă cineva are puterea de a forţa membrii UE să-şi schimbe atitudinea, acesta este Berlinul, nu Bruxelles-ul, scrie analista Nora T. Kalinskij, pe site-ul Geopolitical Futures.
Pentru a-şi menţine bunăstarea economică, Germania are nevoie ca UE să rămână intactă şi ca toţi membrii ei să acţioneze la fel pentru a garanta continuarea acestei bunăstări. Şi, spre deosebire de UE, Germania are pârghii de influenţă economică substanţiale faţă de aceste ţări - exceptând cazul când mâinile îi sunt legate de regula unanimităţii, subliniază Kalinskij.
Influenţa Germaniei derivă din faptul că economiile Poloniei şi Ungariei sunt strâns legate de cea germană. În anul 2016, aproape un sfert din comerţul exterior al Poloniei şi Ungariei s-a făcut în relaţia cu Germania. Este important, deoarece în acel an exporturile au contribuit cu 52% la PIB-ul Poloniei şi cu un procent uimitor de 89,5% la cel al Ungariei.
Atât Ungaria cât şi Polonia găzduiesc filiale ale unor companii germane şi formează o componentă esenţială a lanţului german de producţie-distribuţie. Tot în 2016, 24% din investiţiile străine directe în Polonia şi 26,7% din cele în Ungaria au provenit din Germania. Dacă vrea, Germania ar putea să ameninţe cu tăierea investiţiilor, cu restrângerea legăturilor de afaceri şi a volumului comerţului. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Ratele românilor la creditele în lei au crescut pe măsură ce ROBOR a avansat, după ce BNR a majorat dobânda-cheie, dar ban­che­rii nu s-au grăbit să plă­tească mai mult şi pentru de­pozitele în lei atrase de la populaţie, încercând astfel să-şi consoli­de­ze marjele de câştig (diferenţa dintre do­bân­da la credite şi cea la depozite).
Dobânzile boni­ficate de bănci la depo­zite rămân sub dobânzile la credite, oscilând în jurul pragului de 1% sau chiar sub acest nivel, în timp ce inflaţia a sărit spre 5%, iar dobânda-cheie a urcat până la 2,5%.
Unele bănci mari, precum BCR, BRD, CEC Bank sau Raiffeisen Bank, plătesc clien­ţilor la depozitele în lei constituite pe un an do­bânzi cuprinse între 0,6% şi 0,9%. Bonificaţii mai bune se observă la băncile cu capital gre­cesc sau la bănci de talie mică şi mai recent in­trate în piaţă cum ar fi TBI Bank, Idea Bank sau Patria Bank.
Dobânzile la credite şi la depozite depind, în principiu, de evoluţia dobânzilor din piaţa in­ter­bancară, care sunt influenţate de mo­difi­carea dobânzii-cheie, dar şi de nivelul lichidităţii.
După ce consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa de politică monetară de luni să ope­reze a treia majorare a dobânzii-cheie din 2018, la 2,5%, dobânzile pe piaţa inter­bancară şi-au con­tinuat raliul într-un ritm ac­ce­lerat, Robor la trei luni, re­­ferinţa principală pen­­tru cre­di­­tele de re­tail în lei cu do­bân­dă va­ria­bilă fă­când ieri un salt la 2,68%.
Unii bancheri sus­­­ţin că este o pro­ble­­mă de timp până când vom ve­­dea do­bânzi mai mari la de­po­zite, de­­cizia de a majo­ra do­bân­zile bonifi­ca­te la su­mele eco­nomisite de populaţie fiind di­fe­rită de la ban­că la bancă, în funcţie de nece­sarul de lichidităţi. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Nikol Pachinyan, în vîrstă de 42 de ani, deputat, fost jurnalist, lider incontestabil al opoziţiei din Armenia, a devenit, după o campanie de contestaţii care a durat trei săptămîni, şef al guvernului. Milioane de armeni au sărbătorit astăzi cu entuziasm evenimentul, într-o atmosferă de victorie în primul rînd pentru ideea de democraţie şi de alternanţă la putere.
Există un mesaj care mi se pare extrem de important în contextul acestei victorii a lui Nikol Pachinyan, şi anume că societatea civilă poate, în mod paşnic, să provoace schimbări la nivelul puterii atunci cînd aceasta din urmă se auto-descalifică prin abuzuri. In Armenia fostul preşedinte Serge Srakissian a încercat o manevră de natură să-l menţină în continuare şef, dar cu titlul de prim ministru. Iată însă că populaţia nu a acceptat acest lucru, ceea ce ar putea fi pe viitor un semnal transmis şi în alte zone unde diverşi lideri se înşurubează pe viaţă în funcţii supreme. Coincidenţa face că în Armenia un lider nou preia conducerea guvernului în timp ce la Moscova şi la Budapesta Vladimir Putin şi respectiv Viktor Orban se eternizezeă la putere.
Nikol Pachinyan este un fenomen politic şi merită analizat ca atare. Excelent orator, abil tactician, Nikol Pachinyan ştie să fie simplu şi direct atunci cînd trebuie în faţa oamenilor. El a parcurs întreaga Armenie ţinînd discursuri în oraşe şi în sate, în pieţe publice sau în curtea unor imobile, uneori urcar pe cîte un acoperiş de garaj, convins că are populaţia de partea sa. El este simpatizat de multe categorii de armeni, dar mai ales de tinerii care au crescut în atmosfera de după 1991 cînd Armenia a devenit independentă şi s-a desprins de Uniunea Sovietică.
“Eu sunt pro-armean. A fi om politic în Armenia înseamnă a fi pro-armean” a repetat deseori Nikol Pachinyan. O manieră de a nu incita la diviziuni, de a nu se declara nici pro-rus şi nici pro-occidental, dar nici anti-rus sau anti-occidental. (Mai multe detalii AICI)

Digi24:

Homosexual declarat, susţinător al căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, acest creştin se descrie pe contul său de Twitter ca „un discipol imperfect al lui Christos”. Fost purtător de cuvânt al misiunii americane la ONU în timpul Administraţiei Bush, Richard Grenell a lucrat cu John Bolton, un „uliu” numit recent consilier pentru securitate naţională în Administraţia Trump.
Întârziată multă vreme de Senatul american, numirea lui a avut loc la sfârşitul lui aprilie, în ajunul vizitei Angelei Merkel la Washington. Opoziţia democrată îi reproşează inclusiv postări pe Twitter sexiste.
Între timp, Richard Grenell a emis critici la adresa guvernului german. El a estimat că Berlinul „ar fi trebuit” să se ralieze SUA, Marii Britanii şi Franţei în atacurile împotriva regimului de la Damasc, în aprilie, după presupusa utilizare de arme chimice de către regimul lui Bashar al-Assad.
Această critică a fost calificată drept „de neînţeles” de către deputatul social-democrat german Nils Schmid, care argumentează cu participarea Germaniei la misiuni militare în altă parte a lumii, în Afganistan sau Mali. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.