Premium
Negociatorul-şef european pentru Brexit, Michel Barnier, i-a cerut vineri Marii Britanii să dea în cel mult două săptămâni un răspuns privind plata aşa-numitei facturi a ieşirii acestei ţări din UE, de această condiţie şi de progrese tot în următoarele două săptămâni la celelalte două capitole esenţiale pentru Bruxelles - drepturile cetăţenilor comunitari şi frontiera nord-irlandeză - depinzând un eventual accept al UE de a negocia cu Londra relaţia post-Brexit, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Dacă nu se vor înregistra 'suficiente progrese' în termenul menţionat, atunci discuţiile privind viitoarele relaţii dintre UE şi Marea Britanie după Brexit vor fi amânate pentru anul viitor, a spus Barnier în faţa presei după terminarea celei de-a şasea runde de negocieri privind Brexitul.
În opinia sa, 'unele progrese' au fost consemnate şi după runda încheiată vineri, în special în chestiunile tehnice, dar a estimat că încă nu se poate vorbi despre vreun avans major şi că de acum înainte trebuie luate şi decizii politice. 'Să nu vă aşteptaţi astăzi de la noi la vreun anunţ sau vreo decizie', a atenţionat Barnier jurnaliştii.
Întrebat dacă chiar a cerut Londrei să dea un răspuns în două săptămâni în problema 'facturii' Brexitului, el a răspuns: 'Da!'. La fel ca după rundele anterioare, Michel Barnier a reafirmat refuzul Uniunii Europene de a discuta despre un viitor acord comercial sau despre o perioadă de tranziţie înainte să fie stabilite condiţiile separării Marii Britanii de UE, în special cele trei dosare esenţiale pentru europeni, respectiv 'factura' Brexit-ului (angajamentele financiare asumate de Londra ca membru al UE, evaluate neoficial de surse europene la cel puţin 60 de miliarde de euro), drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, Londra insistând în schimb că aceste două negocieri trebuie purtate în paralel.
Referindu-se la problema frontierei nord-irlandeze, Barnier a menţionat vineri că trebuie găsite soluţii 'tehnice şi legislative' pentru ca între Irlanda şi Irlanda de Nord să nu apară o 'frontieră dură'.
Conform unor surse europene, UE doreşte ca Irlanda de Nord să rămână şi după Brexit în Uniunea Vamală a blocului comunitar. Răspunzând vineri acestei chestiuni în faţa presei, negociatorul-şef britanic, David Davis, a declarat că Londra 'recunoaşte nevoia unor soluţii specifice pentru circumstanţele unice ale Irlandei de Nord'. Dar 'aceasta nu poate să însemne crearea unei noi frontiere în interiorul Marii Britanii', a subliniat el. Davis a admis că este 'nevoie de soluţii specifice', dar a ţinut să adauge că acestea nu trebuie să vină cu 'preţul integrităţii economice şi constituţionale' a Marii Britanii, conform Agerpres.
Cei 27 de lideri ai statelor UE şi-au dat la ultimul summit acordul pentru începerea pregătirilor interne în vederea demarării a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este descrisă drept a doua fază a negocierilor cu Londra, respectiv negocierea relaţiilor viitoare dintre UE şi Marea Britanie după data oficială a Brexit-ului, 29 martie 2019, în special un acord comercial şi eventual o perioadă de tranziţie. Însă ei au amânat pentru summitul din luna decembrie decizia de a-l autoriza pe Michel Barnier să angajeze discuţiile privind această a doua fază înainte de a se înregistra progrese în cele trei dosare menţionate.
Premierul britanic Theresa May a asigurat deja că Marea Britanie va continua să contribuie la bugetul Uniunii Europene până în anul 2020, când se încheie ciclul bugetar de şapte ani al UE, şi a cerut o perioadă de tranziţie de doi ani în procesul de ieşire din blocul comunitar. David Davis a confirmat vineri că, în ceea ce priveşte partea financiară, Marea Britanie 'îşi va onora angajamentele asumate în perioada cât a fost membră' a UE. Cât despre drepturile cetăţenilor UE în Marea Britanie, guvernul de la Londra şi-a prezentat miercuri planurile pentru un program de înregistrare a lor propunând ca aceştia să beneficieze post-Brexit (de la data la care ieşirea din UE va fi efectivă) de o perioadă de graţie de doi ani în care pot aplica pentru obţinerea statutului de rezident. Solicitat să comenteze această poziţie, Michel Barnier a spus vineri la conferinţa de presă că explicaţiile primite din partea britanicilor sunt 'clarificări utile ce constituie o bază bună pentru discuţiile viitoare'.
