Probleme pentru libertatea presei: Jurnalistul este 'total sau parţial blocat' în 130 de ţări, avertizează Reporteri fără Frontiere

Exerciţiul jurnalistic, "principalul vaccin" împotriva dezinformării în plină pandemie, este "total sau parţial blocat" în mai mult de 130 de ţări, avertizează Reporteri fără Frontiere (RSF), care a publicat marţi ediţia din 2021 a clasamentului mondial al libertăţii presei, citat de France Presse şi DPA, care notează că doar 12 ţări au fost considerate "într-o situaţie bună" în ceea ce priveşte libertatea presei, cel mai mic număr de când a început ratingul, transmite Agerpres.

În total, 73% din cele 180 de ţări evaluate de ONG-ul cu sediul la Paris se caracterizează prin situaţii considerate "foarte grave", "dificile" sau "problematice" pentru jurnalişti şi sunt reprezentate în negru, roşu sau portocaliu pe o hartă a lumii privind libertatea presei.

Deşi această proporţie rămâne stabilă pe parcursul unui an, doar 12 ţări din 180, adică 7% faţă de 8% anul trecut, arată o "situaţie bună". Această "zonă albă" nu a fost "niciodată atât de redusă din 2013", potrivit RSF.

În plus, pandemia de COVID-19 a reprezentat "o formă de oportunitate pentru state care au putut să restricţioneze libertatea presei", a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire.

Pandemia a exacerbat astfel represiunea în ţările cele mai "reduse la tăcere" precum Iran (locul 174, -1), Arabia Saudită (170), Egipt (166) sau Siria (173, +1), potrivit ONG-ului.

De asemenea, ea "a provocat o închidere enormă a accesului" pe teren şi la surse de informaţii pentru jurnalişti, insistă Deloire. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât jurnalismul este principalul bastion de luptă împotriva "dezinformării", alimentată uneori chiar de guverne.

RSF critică de asemenea faptul că multe guverne şi lideri au răspândit dezinformări despre pandemie, inclusiv fostul preşedinte american Donald Trump, Jair Bolsonaro al Braziliei (locul 111, -4) şi Nicolas Maduro al Venezuelei (148, -1), care "au promovat medicamente a căror eficacitate nu a fost niciodată dovedită de lumea medicală".

În partea de jos a clasamentului se află din nou China (177), înaintea Turkmenistanului (178, +1), Coreei de Nord (179, +1) şi Eritreei (180, -2).

În partea de sus a clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, care a devansat Danemarca (4, -1) pentru a se situa pe locul 3.

Deşi Europa rămâne cea mai sigură regiune, agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Germania (locul 13, -2), în Franţa (34) în timpul manifestaţiilor împotriva proiectului de lege "securitate globală", în Italia (41), Polonia (64, - 2), Grecia (70, -5), Serbia (93) şi Bulgaria (112, -1).

Printre altele, agenţia de presă DPA notează că cel mai recent index al libertăţii presei publicat marţi de RSF nu mai include Germania printre naţiunile din fruntea clasamentului.

Dintre cele 180 de ţări evaluate, Germania s-a clasat pe locul 13, o scădere de două locuri faţă de clasamentul de anul trecut.

"Din cauza numeroaselor atacuri în timpul demonstraţiilor împotriva măsurilor de a opri pandemia, a trebuit să reducem nota Germaniei pentru libertatea presei de la +bine+ la doar +satisfăcător+, ceea ce este în mod clar un semnal de alarmă", a declarat purtătorul de cuvânt al boardului RSF, Michael Rediske.

Violenţa împotriva profesioniştilor din mass-media în Germania a atins niveluri fără precedent, a notat el. Au fost cel puţin 65 de acte de violenţă împotriva jurnaliştilor în 2020, o creştere de cinci ori faţă de 2019, a spus el.

RSF crede de asemenea că au fost mai multe cazuri nedeclarate în 2020 decât în trecut.

Majoritatea atacurilor fizice şi verbale au avut loc în timpul sau pe marginea demonstraţiilor precum protestele împotriva restricţiilor guvernamentale legate de coronavirus.

"Jurnaliştii au fost loviţi cu pumnii, cu picioarele şi trântiţi la pământ, scuipaţi şi hărţuiţi, insultaţi, ameninţaţi şi împiedicaţi să-şi facă munca", subliniază RSF.