Urmărit penal pentru mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului, pentru cel de-al doilea om în stat, situația începe să se complice și politic. În timp ce liderul PSD, Liviu Dragnea îi numără zilele președintelui Camerei, Valeriu Zgonea și abia așteaptă finalul alegerilor locale pentru a regla conturile cu fostul său coleg de partid, alți foști colegi de formațiune politică, de această dată liberalii, caută să profite de transformarea lui Călin Popescu Tăriceanu din martor în inculpat în dosarul retrocedărilor.
Pentru conducerea PNL, punerea sub acuzare a a fostului lider liberal reprezintă un cadou binevenit în această campanie electorală. Deja voci din PNL au cerut demisia lui Tăriceanu din fruntea Senatului pe motiv că în orice țară din UE un demnitar aflat într-o situație asemănătoare ar fi făcut pasul înapoi pentru a se pune la dispoziția organelor de anchetă ca simplu cetățean.
Atacurile liberale nu se vor opri însă doar la simple luări de poziție. Timpul curge în favoarea lor, iar orice evoluție, audiere nouă a lui Tăriceanu de către procurori în dosarul retrocedărilor va servi drept muniția poolitică perfectă pentru a resuscita un demers astăzi abandonat: debarcarea din funcție a președintelui Senatului.
Deja în cercurile senatorilor liberali se ia în calcul reluarea acestei inițiative imediat după alegerile locale, ne-au declarat surse din interiorul PNL. Motivul de revocare va fi același pe care l-au folosit în ultima tentativă de acest fel: faptul că Tpriceanu nu îndeplini "standardele pe care ar trebui să le îndeplinească un preşedinte al Senatului”.
Liberalii mizează tocmai pe continuarea anchetei și pe dezvălurile ce vor mai apărea cu privire la implicarea lui Tăriceanu în dosarul retrocedărilor pentru a ralia la acțiunea de revocare pe cei de la UDMR și UNPR. De altfel, în perspectiva negocierilor post- electorale ce vor urma pentru crearea de majorități în consiliile locale și județene, dar și pentru numirea unor noi judecători la CCR, este de așteptat ca, în special UNPR să se folosească de acțiunea liberală pentru a strânge cu ușa marile partide și a obține un câștig cât mai mare în urma tratativelor.
Potrivit articolului 30 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
De asemenea, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor. Propunerea de revocare se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune. Aceasta se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor regulamentare şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.
Cei din ALDE , dar și fostul premier Victor Ponta fac din Tăriceanu o victimă a sistemului și jocului electoral, în timp ce liderul PSD, Liviu Dragnea a a dat un semnal clar, susținând că nu există motive pentru care Tăriceanu să renunțe la președinția Senatului.
"Dincolo de cazul domnului Tăriceanu, ideea ca Parlamentul României, cea mai importantă instituţie a democraţiei dintr-un stat, să lucreze pentru a primi bile albe sau bile negre de la cineva mi se pare profund greşită pentru noi ca stat”, a afirmat ieri Liviu Dragnea.
Comentează