Premium
Declaraţiile recente ale preşedintelui rus Vladimir Putin privind plăţile efectuate de statul rus către grupul Wagner constituie "o dovadă directă" că mercenarii lui Evgheni Prigojin au fost braţul ilegal al armatei ruse în războiul din Ucraina, a declarat pentru Reuters procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, care a participat, luni, la Haga, la inaugurarea Centrului internaţional pentru investigarea războiului (ICPA), un pas premergător pentru înfiinţarea unui tribunal special care să-i judece pe liderii ruşi pentru intervenţia armată din ţara vecină, scrie news.ro.
Putin a declarat săptămâna trecută că Wagner şi fondatorul său, Evgheni Prigojin, au primit aproape 2 miliarde de dolari din partea Rusiei în ultimul an.
În timp ce Rusia încearcă să facă o distincţie între forţele Wagner şi armata sa, comentariile lui Putin de săptămâna trecută despre cheltuielile de la bugetul de stat destinate Wagner au fost "ca o dovadă directă că ei nu sunt doar de facto, ci probabil, în mod ilegal, fac parte şi din armata rusă", a spus Kostin.
Folosirea mercenarilor de către state în conflicte armate este interzisă de Convenţiile de la Geneva.
Printre cele peste 93.000 de incidente de potenţiale crime de război pe care biroul lui Kostin le investiga se numără multe atrocităţi comise de forţele Wagner, a declarat procurorul general ucrainean. Grupul Wagner reprezintă o ameninţare nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru pacea şi securitatea în multe ţări, inclusiv în America Latină, Africa şi Orientul Mijlociu, susţine el.
Kostin cere aliaţilor, inclusiv SUA şi Marea Britanie, să clasifice Wagner drept organizaţie teroristă, astfel încât să poată fi urmărită penal, iar activele sale să fie îngheţate.
"Prigojin este deja suspect în procedurile penale din Ucraina, dar principalul lucru este să fie oprită activitatea unor astfel de grupuri", a arătat el.
Oficiali ai forţelor de ordine din Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite au deschis luni un centru internaţional pentru a documenta speţe penale împotriva liderilor ruşi în urma invazei din 2022 a Ucrainei.
Autorităţile ucrainene au depus acuzaţii împotriva a 207 suspecţi în instanţele naţionale.
Autorii de rang înalt ar putea fi judecaţi la Curtea Penală Internaţională (CPI) de la Haga, care a cerut deja arestarea preşedintelui rus Vladimir Putin. Însă, din cauza unei lacune în dreptul internaţional, nu există nicio instanţă care să poată urmări în prezent infracţiunea în sine de agresiune în cazul invaziei din 24 februarie 2022.. Noul Centru internaţional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune (ICPA), cu sediul tot la Haga, va lucra alături de CPI, instanţa mondială permanentă pentru crime de război, şi va acoperi acest decalaj juridic.
Noul centru va colecta probe pentru posibilele cazuri împotriva liderilor militari şi politici ruşi responsabili de război, a declarat procurorul suprem al Ucrainei, Andrii Kostin. "Dacă nu ar fi fost comise crimele de agresiune, nu ar fi existat alte 93.000 de incidente de crime de război", a declarat Kostin jurnaliştilor. Această zi "este o dovadă că înfiinţarea unui tribunal special este acum inevitabilă", a punctat oficialul.
