Procurorul militar Bogdan Pîrlog, preşedintele asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, afirmă că informaţiile prezentate în investigaţia Recorder ”nu erau noi” pentru cei din sistemul de justiţie. În opinia sa acestea ”reprezintă o foarte mică parte exterioară a putregaiului”.
”Aceste informaţii pentru noi, cei din sistem, nu erau noi, cel puţin pentru cei care vroiam să deschidem ochii şi nu să stăm cu capul în nisip, precum struţul. Reprezintă o foarte mică parte exterioară a putregaiului care a cuprins sistemul de justiţie”, a declarat, la RFI, Bogdan Pîrlog.
El a adăugat că, de mai mulţi ani, ”însuşi statul, în integralitatea sa, a fost capturat”, astfel că Justiţia nu face excepţie.
”Este real ce se vorbeşte acolo despre partea de instanţe. Lucrurile sunt mult mai grave decât transced. Din păcate, foarte puţini oameni au curajul să vorbească. De aici rezultă principala problemă a sistemului”, a susţinut procurorul militar.
Cum se fac recrutările și promovările
Bogdan Pîrlog a vorbit şi despre modul în care se fac recrutările şi despre cum sunt controlate promovările la instanţe.
”S-a instaurat prin legile promovate de către Predoiu, la înţelegere cu grupurile de reflecţie din interiorul magistraturii, un sistem prin care cu cinci oameni la CSM controlezi întreg sistemul instanţelor şi-ţi asiguri şi viitorul CSM, că va fi până la urmă o continuitate şi toţi din interiorul cercului de agreaţi va fi şi vă explic foarte simplu: nouă membri judecători sunt aleşi, ceea ce înseamnă că majoritatea în cazul lor este de cinci la patru. Bine, în realitate, este de opt la unu, dar discutăm despre minimul necesar, cinci. Aceşti cinci sunt cei care decid selectarea preşedintei sau preşedintelui Înaltei Curţi, care evident, din moment ce ei îl selectează, este omul lor şi li se alătură, devin şase.
După care, aceleaşi persoane controlează promovarea la Înalta Curte, se asigură că numai judecătorii agreaţi de ei vor ajunge la Înalta Curte. Nu există niciun concurs meritocratic, nu există absolut niciun criteriu de performanţă profesională (...). Odată ce s-a scos concursul scris, care de altfel a fost doar câţiva ani, dar a adus multe surprize, în sensul că persoane nedorite au promovat, persoane dorite nu au promovat, că na, e greu să ştii carte şi să fii şi simpatic în acelaşi timp. Mai departe, acelaşi grup desemnează comisiile care vor selecta preşedinţii curţilor de apel. Prin asta, şi-au asigurat că numai persoanele agreate de acest grup vor ajunge preşedinţi ai curţilor de apel. Prin preşedinţii curţilor de apel vor controla comisiile de promovare efectivă la curţile de apel”, a explicat el.
Soluția oferită de procurorul militar
Totodată, Pîrlog a arătat cum poate fi demontat acest sistem.
”Vorbim de interesele unor grupuri de persoane care vor unii să-şi asigure impunitatea, alţii să-şi asigure un trai mult peste ce ar fi justificat potrivit competenţelor lor profesionale şi aşa mai departe. Unele persoane ar spune că discutăm de o formă de mafie. Eu nu o să merg până într-acolo să fac o asemenea afirmaţie, care mi se pare foarte gravă, dar am auzit şi această exprimare în spaţiul public. Acum, cum poate fi dezintegrat acest sistem? În primul rând, trebuie ca lumea să fie conştientă de faptul că un astfel de sistem mai devreme de un deceniu, dacă mâine ne apucăm serios de treabă, nu va putea fi reparat, pentru că aşa funcţionează lucrurile şi ăsta este un termen mega-optimist. Cel mai simplu lucru este repararea legilor justiţiei, revenirea la sisteme de promovare meritocratice, vot universal la CSM, în care toţi procurorii, respectiv toţi judecătorii să-şi aleagă toţi membrii lor. Bun, nu garantează că vor alege inteligent, dar este măcar un început. Trei: reducerea funcţiilor la care este numirea politică. Patru: reorganizarea Inspecţiei Judiciare. Cinci: revenirea la competenţele partajate, după specializarea infracţională, în speţă revenirea competenţei la DNA pentru faptele de corupţie, de exemplu”, a detaliat el.
Pîrlog a afirmat că mulţi dintre magistraţii critici au fost hărţuiţi până au renunţat, într-un fel sau altul.
”În primul rând, unul câte unul, au fost doborâţi, au fost hărţuiţi, până când respectivii nu au mai putut duce. Au ieşit la pensie. Unii au trecut de partea cealaltă. Alţii au ales, pur şi simplu, non-combatul”, a arătat el.
Comentează