Premium
Dincolo de criticile din fiecare an cu privire la organizarea examenului de Bacalaureat, în acest an se consemnează și o premieră. Nu mai puțin de 307 de candidați au obținut media 10. Recordul este consemnat de Prof.dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților, care însă nu scapă din vedere un amănunt important - multe din aceste medii de 10 și în general a mai multor medii bune au fost obținute după contestații. În acest caz susține deputatul avem o problemă la nivelul comisiilor de corectare a examenelor pe care nu trebuie să o ignorăm:
”Examenele naționale din anul acesta, dar mai ales bacalaureatul deschid un univers complex al constatărilor, dincolo de realitatea dură a statisticilor și analizelor. „Povestea” acestui examen decantează istoria unui timp agitat, neliniștit, cu provocări, dileme, dificultăți și inevitabile deschideri spre schimbări mereu așteptate....
Rezultatele obținute de candidați la examenul de bacalaureat încheiat de curând, după perioada de contestații, sunt cele mai modeste din 2015 și până în prezent. Pentru promoția curentă, anul acesta procentajul este de 72,9%, iar rata de promovare pentru toți candidații, după soluționarea contestațiilor este de 64.5%. Astfel, din totalul celor 147.794 de candidați prezenți, au promovat 95.399 de tineri. Dintre aceștia, 87.887 candidați aparțin promoției 2020, iar 7.512 provin din promoțiile anterioare, un rezultat pozitiv, în creștere, comparativ cu 4.383 de candidați promovați în 2019.
România consemnează totuși un record istoric valoros, cu un număr total de 307 absolvenți de liceu care au obținut media generală 10, dovedind un nivel de excepție la toate probele bacalaureatului. Cu toate acestea, datele statistice arată faptul că, în mod evident, există o falie între generații, o ruptură ce s-a produs în timp, iar datele prezentate de ministerul de resort vorbesc de la sine: dacă în 2004, promovabilitatea la filiera tehnologică era de 74,9%, în 2020 aceasta este de numai 45,7%. Aceeași scădere apare și pentru filiera teoretică, unde se înregistra în 2004 un rezultat de 91,9%, iar în 2020 de 86,3%. Cauzele pentru aceste diferențe nefavorabile sunt multiple, dar un aspect esențial este fără îndoială legat de amânări și ezitări în demersul de reformă și reconfigurare a întregului sistem de învățământ. Din lipsă de timp, din lipsă de curaj, din motive politice sau din multe alte explicații conjuncturale, cei 18 miniștri, pe care generația de elevi 2008 -2020 i-a avut de-a lungul celor 12 ani de școală, au lăsat în urmă reforme incomplete, legi parțial finalizate, intenții bune neconcretizate sau metodologii provizorii. Datele statistice arată, de asemenea, că unul din trei elevi dintre cei care s-au înscris în clasa I, în anul 2008, nu a susținut în anul 2020 examenul de bacalaureat. Vorbim așadar de un sistem în care, paradoxal, profesorii și elevii sunt captivi într-o structură educațională suficient de rigidă, adaptată doar parțial cerințelor și societății actuale, deci forme de educație care nu țin pasul cu schimbările din societate, întârziind să se adapteze din mers noilor coordonate. Astfel acest sistem a generat abandon școlar, studii incomplete, alegerea unor trasee pentru care elevul nu era pregătit și în care poate nu reușea să se regăsească.... În sensul contrastelor, sunt de menționat reușite semnificative, medii onorante, licee și județe performante, care au creat deja o tradiție. Rezultatele cele mai bune rămân deseori cele din județele care sunt și centre universitare, medii educaționale solide, cu abordări mai nuanțate: Cluj, București, Iași sau Timiș, iar lista poate continua cu Brașov sau Sibiu...
La nivelul Județului Iași rezultatele finale prezintă o evoluție spre un procentaj de 72,87%, față de 71,42%, rezultatul anterior etapei de contestații. Se adaugă la acest final onorabil și un număr de 18 medii de 10, o nouă confirmare valorică a școlii ieșene, în sensul vocației pentru excelență în educație.
La nivel național, observăm o creștere exponențială a numărului de note modificate în urma contestațiilor: peste 59.000 de lucrări au avut note modificate, adică 94,15% din contestațiile depuse. Regăsim o creștere cu 12.000 de lucrări modificate față de anul trecut, iar acest lucru semnalează două aspecte: ne bucurăm de reușita celor care au demonstrat că merită o notă mai mare, dar remarcăm o problemă la nivelul comisiilor de evaluare, după cum în general este de consemnat, în perspectiva didactică și pedagogică, problema notării, a evaluării unitare, a criteriilor obiective de apreciere a progresului școlar.
Generația „Bacalaureatului 2020” a început clasa I într-un moment de creștere economică importantă pentru România, dar tinerii au finalizat studiile de liceu în mijlocul unei crize fără precedent, o criză provocată de pandemia dată de virusul SARS-COV-2. Anii parcurși înseamnă studiu, cunoaștere, experiențe științifice și culturale, dar și evoluții sociale, economice, contexte nu totdeauna favorabile învățământului. Este trist când finanțarea educației este insuficientă, limitată, când demersul de modernizare și digitalizare este incomplet, când absența șanselor egale afectează continuitatea procesului de învățare, iar suma banală de 1000 lei, care ar reprezenta costul unei tablete modeste și al unui abonament la internet, poate face diferența între un absolvent care a promovat bacalaureatul și unul care abandonează studiile.
Imaginea bacalaureatului de anul aceasta, într-o analiză sumară, deschide câteva constatări generale:
1. Apariția virusului COVID 19 a transformat sistemul educațional deja șubrezit într-un experiment fără sfârșit, în situație de criză: lipsa infrastructurii digitale reprezintă încă un impediment major în realizarea comunicării între elevi și profesori;
2. Întârzierile de reacție ale Ministerului Educației, declarațiile controversate din partea Guvernului PNL au produs etape de instabilitate și incoerență în actul educațional. Apar hotărâri care nu țin cont de realitatea din teren, deciziile se succed și se contrazic, situațiile de pregătire și învățare sunt complet inegale, iar responsabilitatea este redirecționată la alte nivele ierarhice, spre inspectoratele școlare județene, spre directorii de școli, spre autorități locale, în încercarea disperată de a găsi soluții.
3. Profesorii au încercat să folosească posibile canale și platforme de comunicare online, și-au asumat cu responsabilitate rolul și menirea de dascăli implicați, dar au existat suficient de multe dificultăți și sincope, după cum lipsa suportului didactic digital, a materialelor necesare pentru un demers educațional complex și modern, specific unui curriculum liceal, a complicat situația.
4. Reacțiile și controversele apar și pentru prima dată elevii, prin vocea Consiliului Național al Elevilor, cer demisia ministrului Educației.
5. Elevii și profesorii sunt nevoiți să se descurce și să găsească soluții alternative, ținând cont de „obligativitatea” impusă de minister de a-și procura instrumente tehnologice pentru realizarea actului de predare-învățare-evaluare în sistem online.
6. Realitatea socială este și mai tristă în contextul în care în anumite medii regăsim elevi împovărați de dificultăți economice, de activități de „administrare a gospodăriei” și mai puțin de aprofundarea studiului, de realizarea temelor și a proiectelor școlare.
7. Examenul de bacalaureat 2020 readuce în prim plan un sistem educațional încă nepregătit după jumătate de an de criză epidemiologică, după multe șiruri de dezbateri sau încercări timide de a soluționa, la un nivel rezonabil, o situație dificilă și inedită.
Examenul de bacalaureat reprezintă o etapă importantă în viața absolvenților, dar nu singura și nici ultima. Sperăm că reușitele tinerilor îi vor conduce spre un traseu universitar, iar recomandările consilierilor școlari, ale diriginților, susținerea din partea părinților, motivația intrinsecă vor ajuta în alegerea domeniului de studiu, de pregătire pentru o profesie visată. În aceeași măsură există soluții pentru tinerii care nu au reușit să finalizeze cu succes acest examen de etapă, îi încurajăm să se pregătească și pentru alte sesiuni de evaluare, să înțeleagă faptul că parcursul de formare profesională poate să continue prin școli postliceale, programe de internship, activități practice pe piața muncii, diferite cursuri acreditate, pentru că societatea modernă are totuși variante numeroase de formare profesională, iar tinerețea înseamnă și curajul de a merge mai departe, cu încredere în sine.
Anul 2020 este unul dificil pentru multe domenii de activitate, în plan social, economic, financiar sau cultural, dar nimeni nu are dreptul să se joace cu viitorul acestor generații, să îi supună la teste și pilotări, care nu fac decât să ne arate că sistemul de învățământ românesc are nevoie de schimbări radicale, de adaptări majore, de o reconfigurare autentică. Să recunoaștem că există totuși o resursă umană de calitate, modele de succes, experți și idei, tradiții și experiențe ale școlii românești care pot fi valorizate în perspectiva secolului și schimbărilor pe care le parcurgem.”, susține Prof.dr. Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților într-o amplă analiză remisă redacției.
