Premium
Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, a apreciat într-un interviu la realitatea.net că în Dosarul Revoluției „apararea va folosi toate strategiile judiciare care sunt imaginabile”:
- Am inteles. Inainte sa va pensionati, ati anuntat finalizarea Dosarului Revolutiei. S-a observat faptul ca au fost "scosi" numai trei vinovati, si asta dupa aproape 30 de ani de la Revolutie. De ce?
- În marile dosare conteaza, nu neaparat, numarul inculpaților, ci aflarea adevarului. Dosarul Revolutiei este unul complex, în care s-a lucrat atatia ani, si in care, dintre cele 18 persoane carora li s-au retinut contributii la faptele din Dosar, se mai afla in viata trei persoane care au fost inculpate pentru judecare. Cei trei beneficiaza, desigur, de prezumtia de nevinovatie, vom vedea ce va dispune judecatorul in aceasta cauza.
- Exista un risc ca Dosarul Revolutiei sa fie intors la procurori, ca si in cazul Dosarului Mineriadei? Din cauza unui rechizitoriu considerat făcut gresit?
- Eu nu ma indoiesc ca apararea va folosi toate strategiile judiciare care sunt imaginabile pentru a le invoca si pentru a fi prezentate judecatorului. Eu pot sa va spun doar atat, ca probele si mijloacele de proba au fost administrate de organele judiciare conform legii în vigoare la vremea respectiva. Conform jurisprudenței CEDO, echitatea unui proces penal se evalueaza pe ansamblul mijloacelor de probatiune, pe ansamblul procedurii, nu doar pe o anumita măsură procesuală luată în urmă cu 10-15 ani. Toate mijloacele de proba care au mai putut fi readministrate, au fost refăcute recent, dupa redeschiderea Dosarului, conform exigențelor actualului cod de procedură penală. Spre exemplu au fost reaudiate persoanele aflate în viață conform calității lor procesual penale.
- S-a luat in calcul ceea ce au facut procurorii militari in 2005-2007?
- In dosarul mineriadei se presupune ca acolo s-au criticat și anulat măsuri procesuale luate după standardele mai scazute ale legislatiei din acea perioadă. Trebuie sa vedem motivarea si apoi vom vedea, in concret, daca asa este.
- Cu alte cuvinte, munca procurorilor de atunci a fost in zadar? Toate acele marturii, de la oameni care acum nu mai traiesc, acele fotografii, reconstituiri, au fost inutile si nu se considera relevante astazi?
- Nu ar trebui sa fie asa. Atunci exista un Cod de procedura penala, care la vremea aceea a fost respectat si in zilele noastre exista un alt Cod de procedura penala, intrat in vigoare in 2014, sub regimul caruia au fost refacute toate mijloacele de proba. Sigur ca o masura procesuala, cum ar fi inceperea urmarii penale in 2005, nu mai putea fi refacuta acum. Ea a fost realizata sub regimul legii procesual-penale de la acea data si privind în ansamblu procedura de atunci cu cea de acum, noi spunem ca per ansamblu este o procedura echitabila. Adica, procurorii militari au facut tot ceea ce era posibil omenește și profesional, pentru a se instrumenta acest dosar si pentru a se da o solutie temeinică și legală. România a fost in mod repetat condamnata si a platit milioane de euro pentru faptul ca acest dosar nu a fost solutionat. Si, atunci, cum poate cineva spune ca procurorii s-au grabit să il solutioneze după 30 de ani?
- Bun, dar cum explicati durata excesiva? Au trecut 30 de ani de la acele evenimente...
- Pe de o parte, este un dosar complex. Pe de altă parte, daca cititi rechizitoriul, veti vedea ceea ce spune unul dintre inculpati, ca a luat toate masurile ca ancheta sa se desfasoare sub controlul conducatorilor de atunci ai statului. Să nu piarda controlul anchetei. Este foarte interesanta remarca sincera, dar cinica a acestuia.
- Va referiti la Ion Iliescu...
- Nu as vrea sa spun nume, deoarece nu neapărat numele contează. Citind, veti vedea dumneavoastra cine a spus ca a luat toate masurile pentru ca ancheta sa se desfasoare sub control. Si este clar ca au fost perioade în care deliberat nu s-a lucrat in acest Dosar. Citind rechizitoriul, chiar daca este anonimizat pentru a respecta standardele, se poate intelege cine a declarat aceasta.
