Premium
Adevarul:
Politologul polonez Adam Burakowski prezintă, în volumul „Dictatura lui Nicolae Ceauşescu 1965-1989. Geniul Carpaţilor“, publicată la Editura Polirom şi prezentată recent şi la Târgul de carte Gaudeamus, informaţii referitoare la modul cum vedeau autorităţile americane subiectul succesiunii lui Nicolae Ceauşescu, cu 10 ani înainte de Revoluţie.
În volumul care conţine şi documente desecretizate din arhiva Departamentului de Stat din SUA, se regăseşte şi textul unui raport trimis de către Ambasada SUA din Bucureşti în iunie 1979. În acest raport sunt prezentate soluţiile oferite în cazul dispariţiei liderului comunist român şi mecanismul de transfer al puterii.
În raportul trimis la Departamentul de Stat pe 8 iunie 1979 se arată: „În orice sistem politic extrem de centralizat, în jurul unui lider puternic apare inevitabil întrebarea ce efect va avea dispariţia liderului, mai ales în cazul sistemelor comuniste, în care nu există un mecanism convenit de transferare a puterii de la un lider la următorul. Deşi, într-adevăr, Ceauşescu nu a lăsat niciun fel de dispoziţii cu privire la succesiune şi nu există succesori prezumtivi, există un grup de vreo zece lideri de mâna a treia (mâna a doua nu există) care au cam aceeaşi vârstă (în jur de 54 de ani), aceleaşi puncte de vedere şi aceeaşi experienţă, de la care ne-am aştepta să formeze o conducere colectivă, deşi temporară, folosind drept cadru Comitetul Politic Executiv (CPEx), angajându-se să realizeze în continuare politicile liderului dispărut şi să-i cinstească memoria”.
Americanii susţineau că din rândul acestui grup urmează să se aleagă un nou lider puternic, despre care se credea că va deveni tot un soi de despot. „Credem că este membru plin sau candidat la statutul de membru al Comitetului Politic Executiv şi că persoanele care nu deţin acest statut nu au nici o şansă reală de a câştiga detaşat în cursa pentru succesiune. Am atras atenţia anterior asupra omogenităţii remarcabile, a vârstei relativ tinere şi a sănătăţii excelente a actualilor 41 de membri ai Comitetului Politic Executiv (cu vreo două excepţii) şi conchidem că, dacă nu are loc vreun acident politic, majoritatea acestora vor deţine poziţii importante în următorii 15 ani. Este o stabililizare izbitoare la nivelul cel mai înalt al conducerii. Cine, deci, mai exact (ar urma să preia puterea – n.r.)? Ţinându-se seama de faptul că predicţiile implică un anumit grad de hazard, sugestiile noastre sunt Ilie Verdeţ, Virgil Trofin, Paul Niculescu şi Cornel Burtică - cu şansele cele mai mari, Ion Iliescu şi Gheorghe Pană fiind preferaţii noştri dintre candidaţii mai puţin cunoscuţi“, se mai precizează în telegrama în care este subliniat faptul că în România nu se poate vorbi de o mişcare de disidenţă.
„Iliescu, agreat de americani şi de ruşi“
Politologul polonez vine cu argumentul că americanii deja anticipau o posibilă schimbare de conducere în România, iar Ion Iliescu ar fi fost printre cei anticipaţi de marile puteri. „După cum se vede, americanii nu s-au limitat doar să anticipeze că una dintre cauzele înlăturării lui Ceauşescu de la conducere va fi revolta din interiorul aparatului puterii, ci l-au nominalizat chiar pe cel care va şi deveni de fapt succesorul său din cercul posibililor conducători. Este clar că Ion Iliescu a fost agreat atât de serviciile din America, cât şi de cele sovietice. Sunt încă foarte multe lucruri de aflat. Iar documentele stau la dispoziţia cercetătorilor“, sunt argumentele lui Adam Burakowski, argumente parţial adevărate dacă interpretăm cele menţionate în telegramă de oficialii americani.
Analiza istoricilor români
Istoricii români au comentat pentru „Adevărul“ conţinutul telegramei şi au ajuns la concluzia că era o simplă informare despre oamenii care ar fi putut avea un cuvânt de spus în cazul unor schimbări. Din start, istoricii exclud faptul că vreunul dintre liderii menţionaţi, inclusiv Ion Iliescu, ar fi fost „omul americanilor“. „Eu am văzut şi în arhivele britanice biografii de acest fel făcute nomenclaturii comuniste în anii ‘70. Pe baza biografiilor şi a poziţiilor pe care le ocupau la un anumit moment, ei încercau să facă predicţii, cu un grad mai mare sau mai mic de precizie, despre cine ar putea să vină la vârf sau pe locurile 2-3“, a declarat pentru „Adevărul“, istoricul Liviu Ţăranu.
Ziarul Financiar:
Profitul sistemului bancar şi-a continuat ascensiunea în primele nouă luni, activele şi solvabilitatea au fost în scădere uşoară faţă de nivelul de la jumătatea anului, dar peste valorile de anul trecut, iar rata creditelor neperformante s-a ajustat în continuare.
În primul trimestru din 2016 sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei, la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiunea.
Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Având în vedere nivelul ROA şi al activelor, din simplul calcul matematic reiese un profit de circa 3,7 mld. lei pentru sistemul bancar în primele nouă luni.
Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea.
Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 miliarde de lei, reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în intervalul ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).
Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă în ultimii ani, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%. Dar dobânzile la credite rămân mult peste sumele remunerate la depozite.
Cei mai mari trei jucători din piaţa bancară românească, BCR, BRD-SocGen şi Banca Transilvania, au fost pe profit în primele nouă luni ale anului şi au reuşit să-şi majoreze câştigurile cumulate cu aproximativ 52% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce activele totale ale celor trei bănci au avansat cu circa 1,7%. Profiturile celor trei bănci de pe podium au ajuns după primele nouă luni la 2,38 mld. lei (aproximativ 530 mil. euro), ceea ce reprezintă circa 64% din profitul întregului sistem bancar. Activele celor trei bănci au depăşit 159 mld. lei (circa 35 mld. euro), reprezentând 42% din activele întregului sistem bancar.
