Războiul din Ucraina ar putea lua sfârșit în acest an. Cel puțin asta consideră un înalt oficial militar rus.
„Operațiunea militară specială rusă” din Ucraina va fi finalizată până la sfârșitul anului 2024, pentru aceasta există toate premisele necesare, a declarat șeful adjunct al Direcției generale militaro-politice din cadrul Forțelor Armate Ruse, comandantul forțelor speciale Ahmat, general-maiorul Aptî Alaudinov, informează TASS, potrivit Rador Radio România.
„Cei ca Tramp, Zelenski și alţii ca ei vin și pleacă, noi însă în cea mai mare parte ne bazăm doar pe Dumnezeu. Voi susţine următoarele: am declarat că operațiunea militară specială rusă din Ucraina se va încheia în acest an. Şi mă repet din nou, poate că cineva se va gândi: de ce oare vorbește, fiind atât de sigur? Consider că există toate premisele necesare pentru aceasta şi mă concentrez cumva mai mult pe Sfânta Scriptură, pentru că în ea am încredere'', a declarat general-maiorul Aptî Alaudinov.
Zelenski, de acord ca Rusia să participe la un viitor summit al păcii
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deschis pentru prima oară uşa unor negocieri de pace cu Rusia şi a anunţat luni că este de acord cu prezenţa Rusiei la un viitor summit al păcii, relatează AFP, conform News.ro.
Un prim summit al păcii în Ucraina a fost organizat la jumătatea lui iunie în Elveţia, la care au luat parte câteva zeci de ţări, însă Rusia nu a fost invitată, iar China, aliata Moscovei şi cu greutate diplomatică, a decis să nu participe. De atunci, Volodimir Zelenski spune că vrea să prezinte - în noiembrie - un ”plan” în vederea ”unei păci drepte”, după aproape doi ani şi jumătate de război soldat cu sute de mii de victime de o parte şi de alta. ”Am stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să avem un plan întru totul pregătit”, pentru a putea organiza un summit, a anunţat el luni într-o conferinţă de presă la Kiev. Însă, pentru prima oară, el a dat asigurări că vrea ca Moscova să fie prezentă. ”Cred că reprezentanţi ruşi ar trebui să participe la acest al doilea summit”, a anunţat el.
Preşedintele ucrainean nu a evocat o oprire a ostilităţilor, ci stabilirea ”unui plan” cu privire la trei subiecte - securitatea energetică a Ucrainei, a cărei infrastructură a fost devastată de bombardamente ruseşti, libera navigaţie la Marea Neagră, un subiect-cheie în exporturile ucrainene, şi schimburi de prizonieri.
Rusia ocupă în continuare aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar perspectivele unui armistiţiu, ale unei eventuale păci de durată între Kiev şi Moscova rămân minime în acest stadiu.
Este pentru prima oară când Volodimir Zelenski emite ideea unor negocieri cu Rusia - fără o retragere prealabilă a armatei ruse de pe teritoriul ucrainean.
În trecut, el a jurat că nu vrea să discute cu Moscova atât timp cât Vladimir Putin se află la putere şi a semnat un decret care scoate în afara legii negocieri cu Moscova.
Poziții ireconciliabile
Poziţiile Kievului şi Moscovei par însă ireconciliabile în prezent.
Ucraina, cu Volodimir Zelenski în frunte, spune cu regularitate că vrea să-şi recupereze suveranitatea asupra întregului teritoriu ocupat de către vecinul său rus, inclusiv în Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014.
Kievul a propus un ”Plan de pace în zece puncte”, susţinut de către Occident, care implică retragerea necondiţionată a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean - adică a 700.000 de militari, potrivit unor date prezentate de către preşedintele rus Vladimir Putin -, o propunere respinsă de către Moscova.
Preşedintele rus, care a ordonat ca armata rusă să atace Ucraina în februarie 2022, şi-a repetat, la rândul său în mai multe rânduri, ”condiţiile”, - şi anume abandonarea celor patru regiuni - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - a căror anexare o revendică Moscova, plus a Crimeei, şi asigurarea că Kievul renunţă să adere la NATO.
Aceste exigenţe au fost respinse de către Kiev şi susţinătorii acestuia în Occident.
Occidentul repetă, la rândul său, că liderilor ucraineni le revine să decisă când vor să discute cu Rusia şi în ce condiţii, iar Volodimir Zelenski a subliniat luni ”să nu vă gândiţi că suntem împinşi” la negocieri.
Însă rezultatul alegerilor din Statele Unite, principalul aliat al Ucrainei, ar putea juca un rol important în urmarea conflictului.
Republicanul Donald Trump - care a lăudat în trecut politica lui Vladimir Putin - a promis să pună capăt războiului în câteva săptămâni, în cazul în care este ales la începutul lui noiembrie, făcându-i pe unii să se teană de faptul că ar putea reduce ajutorul american.
În primele săptămâni ale invaziei ruse, în 2022, delegaţii rusă şi ucraineană s-au întâlnit în Belarus, iar apoi în Turcia, cu scopul de a încerca să ajungă la un acord de pace.
Aceste încercări au eşuat, iar Rusia dă asigurări de atunci că Occidentul a deraiat aceste negocieri.
În februarie 2023, China, aliata Rusiei, şi-a prezentat propriul plan de pace în Ucraina, însă fără ca Moscova şi Kievul să facă ceva pentru a relua negocierile.
Premierul ungar Viktor Orban - un interlocutor privilegiat al Kremlinului în Uniunea Europeană (UE) - a vizitat la începutul lui iulie Kievul, iar apoi Moscova, cu speranţa de a face liniile să se mişte, însă şi-a atras în schimb furia omologilor săi europeni din cauza acestor vizite, mai ales după ce a îndemnat Kievul la un armistiţiu.
Financial Times: Donald Trump va cere negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va fi reales, i-a informat Viktor Orban pe liderii europeni într-o scrisoare
Donald Trump va solicita rapid negocieri de pace între Rusia şi Ucraina dacă va câştiga alegerile prezidenţiale americane din noiembrie şi a elaborat "planuri bine fundamentate" în acest sens, susţine într-o scrisoare adresată liderilor europeni premierul ungar Viktor Orbán după discuţii private avute cu candidatul republican, potrivit Financial Times.
Această perspectivă înseamnă că UE ar trebui să redeschidă comunicarea diplomatică directă cu Rusia şi să înceapă negocieri "la nivel înalt" cu China pentru a găsi o soluţie paşnică la războiul din Ucraina, a afirmat premierul ungar într-o scrisoare confidenţială adresată liderilor UE în urma consultărilor avute la Moscova şi Beijing."Nu ne putem aştepta la nicio iniţiativă de pace din partea lui (Trump) până la alegeri. Cu toate acestea, pot afirma cu siguranţă că, la scurt timp după victoria sa în alegeri, el nu va aştepta până la învestire, ci va fi gata să acţioneze imediat ca un broker de pace", a scris Orbán în scrisoarea sa trimisă preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi altor lideri ai UE. "El are planuri detaliate şi bine fundamentate în acest sens", a adăugat liderul maghiar.
Aceasta înseamnă că UE ar trebui să anticipeze schimbarea politicii SUA, a spus Orbán, şi fie să îmbrăţişeze necesitatea unor negocieri imediate între Rusia şi Ucraina, fie să îşi asume mai multe responsabilităţi pentru finanţarea apărării Ucrainei.
"Sunt mai mult decât convins că, în cazul probabil al victoriei preşedintelui Trump, proporţia sarcinii financiare între SUA şi UE se va schimba semnificativ în defavoarea UE în ceea ce priveşte sprijinul financiar pentru Ucraina", a avertizat Orbán în scrisoarea sa."Strategia noastră europeană în numele unităţii transatlantice a copiat politica pro-război a SUA", a scris Orbán. "Nu am avut până acum o strategie europeană suverană şi independentă sau un plan de acţiune politică. Propun să discutăm dacă continuarea acestei politici este raţională în viitor", le-a transmis Orban liderilor europeni în scrisoare.
Orbán a mai afirmat în scrisoare că, pe baza discuţiilor sale recente cu preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, "observaţia generală" a fost "că intensitatea conflictului militar va creşte radical în viitorul apropiat".
Deplasările lui Orban la Putin, Xi şi Trump din ultimele două săptămâni, în timp ce Ungaria deţine preşedinţia rotativă a UE, i-au şocat pe aliaţii săi din blocul european şi din NATO. Mulţi se tem că sprijinul lui Orbán pentru un acord de pace în timp ce Rusia controlează încă o mare parte din estul Ucrainei face jocul Kremlinului şi subminează hotărârea Occidentului de a sprijini integritatea teritorială a Kievului.
Biroul lui Orbán a refuzat să comenteze, când a fost contactat de Financial Times, care a văzut scrisoarea lui Orban. La rândul său, echipa de campanie a lui Trump nu a răspuns deocamdată la o cerere de comentarii.
JD Vance, senatorul republican din Ohio pe care Trump l-a ales luni drept coechipierul său, s-a folosit de un articol de opinie publicat în februarie în FT pentru a solicita Europei să îşi asume o sarcină mai mare în sprijinirea Ucrainei.
Premierul ungar a fost mult timp cel mai pro-rus lider din UE, criticând sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi sprijinul militar acordat Ucrainei şi cerând în acelaşi timp încetarea focului şi negocieri de pace. Acest lucru este în contrast cu poziţia comună a UE, potrivit căreia ar trebui să sprijine apărarea Ucrainei şi că numai Kievul poate decide când să deschidă negocierile cu Rusia.
El le-a spus liderilor UE: "Putem găsi o fereastră de oportunitate cu o bază morală şi raţională puternică pentru a începe un nou capitol în politica noastră . . . (şi) să facem un efort pentru a reduce tensiunile şi/sau a crea condiţiile pentru o încetare temporară a focului şi/sau pentru a începe negocieri de pace".
Descrierea lui Orbán a planului de pace al lui Trump pentru Ucraina coincide cu un document de politică privind conflictul, scris de doi aliaţi ai fostului preşedinte, care se aşteaptă să ocupe funcţii de conducere în domeniul securităţii naţionale în cadrul administraţiei sale, dacă acesta va câştiga alegerile din noiembrie din SUA. Planul elaborat de Keith Kellogg şi Fred Fleitz de la America First Policy Institute propune ca SUA să continue să consolideze apărarea Ucrainei, însă viitorul ajutor militar ar impune Kievului să participe la negocierile de pace cu Rusia, notează FT.
Comentează