Premium
Andrei Caramirtu, expert în economie și fost consilier al fostului șef USR Dan Barna, este de părere că România trebuie să forțele intrarea în spațiul Schengen „cu orice risc”. Motivul e dat de combinația de alianțe care se formează în perioada următoare și alegerile din Europa. Trebuie să ne pregătim iar pentru un atac și din est, dar și din vest, este de părere economistul.
„Am mai explicat aici ca exista o axa strategică Olanda - Germania - Austria. Olanda e portul nemților / ieșirea la marea nordului. Austria este “puntea” de ieșire a mărfurilor spre Italia / Mediterana și spre Europa de sud est. Fundamental - ei ne văd pe noi (în combinație cu polonezii și grecii / bulgarii) ca un competitor periculos.
De asta - atât Olanda cât și Austria ne-au blocat pe Schengen (germania nu a trebuit să se bage - e suficient vetoul ăstora mici , ei se pot poziționa ca fiind “prietenosi”).
În Olanda - a câștigat alegerile extrema dreapta. În Austria - vor câștiga naziștii pro ruși anul asta. În Germania - la final - va câștiga poate în 4-8 ani maxim AfD (naziștii pro ruși de acolo).
Noi - cei din est - trebuie să ne pregătim IAR pentru un atac și din est și din vest, coordonat, pe model Ribbentrop Molotov. Nu acum, dar e inevitabil să se întâmple. De asta suntem obligați să fim aliați cu SUA și cu Franța.
Până atunci însă - TREBUIE să forțăm cu orice risc intrarea full în Schengen . Altfel va fi prea târziu”, a spus Caramitru, pe pagina sa de facebook.
Părerea românilor despre Schengen
Aproape două treimi dintre români cred că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu graniţele terestre în Schengen, dar unele state europene blochează primirea României din motive economice, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
30.1% dintre români cred că România nu a fost încă admisă cu graniţele terestre în spaţiul Schengen pentru că ţara noastră nu a îndeplinit toate criteriile necesare. 60.1% sunt de părere că România a îndeplinit toate criteriile, dar unele state europene îi blochează accesul complet în Schengen din motive economice. 9.8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Sunt de părere că România a îndeplinit toate criteriile, dar unele state europene blochează primirea României cu graniţele terestre în Schengen 67% dintre bărbaţi şi 54% dintre femei. Împărăşesc această părere 62% dintre tinerii între 18 şi 29 de ani, 52% dintre persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 67% dintre cei peste 60 de ani.
De asemenea, 42% dintre persoanele cu studii primare, 63% dintre cei cu studii medii şi 61% dintre cei cu studii superioare cred că România a îndeplinit toate criteriile, dar unele state europene blochează aderarea completă a ţării în Schengen. Aceeaşi opinie o au 55% dintre persoanele cu venituri mici şi foarte mici, 60% dintre cei cu venituri medii şi 68% dintre cei cu venituri mari şi foarte mari.
”Majoritatea românilor (60%) este de părere că aderarea parţială la spaţiul Schengen (fără graniţe terestre) este determinată de blocajul unor state europene la adresa României. Doar 30% cred că România nu a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea cu graniţele terestre. Frustrarea populaţiei pe acest subiect rămâne una ridicată şi pe deplin justificată în condiţiile în care nici blocarea ani de zile a accederii la spaţiul Schengen, nici aderarea parţială nu au fost explicate în mod credibil de puţinele state ostile României. Acest sentiment este amplificat şi de faptul că în acest moment, o singură ţară, Austria, blochează aderarea cu graniţele terestre, majoritatea statelor membre, precum şi toate instituţiile europene exprimându-şi în mod repetat sprijinul pentru aderarea deplină a ţării noastre la spaţiul Schengen”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 12 - 20 aprilie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
