Programul de guvernare, bombă cu efect întârziat. Cum riscă Dragnea să piardă controlul Guvernului Tudose

Guvernul Tudose intră în clenciul celei de-a  doua evaluări a coaliției.  Dar semnele rele  nu sunt pentru noul premier, ci mai degrabă pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Mai toate  măsurile anunțate  cu pompă, în special de liderul PSD, fie  au fost abandonate , fie  urmează să aibă o soartă asemănătoare, în urma presiunilor externe, venite de la Bruxelles, dar și a semnalelor  interne, venite  dinspre Cotroceni, BNR și... INS.

ALERTĂ - Inspecția Judiciară a început CONTROLUL la DNA

La întâlnirea  de astăzi care va avea loc în biroul lui Liviu Dragnea din Camera Deputaţilor sunt chemaţi premierul şi mai mulţi miniştri. Înafară de rectificarea bugetară mult  așteptată,   Dragnea  are de lămurit  situația unor măsuri anunțate de  ele ca devenind realitate, dar pe care de la Bruxelles, premierul Mihai Tudose le-a aruncat în aer.

O simplă matematică arată că cinci măsuri din noul program de guvernare sunt ca și anulate, iar o a șasea, declarația de patrimoniu, îi este străină până și premierului în funcție.

Rând pe rând, cinci prevederi din noul program de guvernare au fost desființate: salariul minim pe economie va fi, de la 1 ianuarie 2018, de 1.550 lei, în loc de mult trâmbițatul nivel de 2.000 de lei, impozitul pe cifra de afaceri, contribuția de solidaritate și taxa pe produse nocive nu vor mai fi introduse, iar impozitul pe venitul global nu va mai aplicat de la 1 ianuarie 2018, fără garanții pentru o nouă dată.

Practic, după doar câteva săptămâni de când Tudose s-a instalat la Palatul Victoria, puterea lui Dragnea de a-i impune agenda este chiar mai mică decât a fost în ultimele zile ale guvernului Grindeanu. Mai mult, Tudose dă semne că este mult mai receptiv la  directivele și semnalele primite de la Bruxelles. De aici și fermitatea  cu care noul premier a promis, atât factorilor occidentali, dar se pare și diplomaților amricani, preocupați să nu vadă intereseele investitorilor strâini amenințate, că nu va exista impozit pe cifra de afaceri, taxă de solidaritate și nici un nou asalt împotriva justiției .

La primele semne de independențâ manifestate de Tudose se adaugă și comportamentul unor  colegi de partid. Faptul că  fostul ministru Eugen Teodorovici, și-a permis, cu riscul pierderii noii func'ii de consilier onorific al premierului,  să critice o investiție de suflet a liderului suprem, stadionul de 12 milioane de euro la Alexandria, demonstrează că autoritatea și controlul  lui Dragnea asupra PSD mai are mult de recuperat până va reveni la nivelul de dinainte de  episodul de frondă pus în scenă de tandemul Ponta-Grindeanu.

Dar mai îngrijorătoare pentru planurile liderilor  coaliției sunt semnalele venite de la instituții specializate cu privire la evoluția  deficitului bugetar.

În prezent,șeful PSD încearcă să dreagă busuiocul, invocând faptul că  încă mai așteaptă simulările de la Ministerul de Finanţe, înainte de  a se pronunța.

Pentru alți factori de decizie lucrurile sunt însă clare. Președintele  Klaus Iohannis a avertizat  că, indiferent cine se află la guvernare, mediul de afaceri, dar și oamenii simpli așteaptă din partea statului măsuri predictibile.

„Nu trebuie făcut un pas special și nu trebuie reinventată roata. Avem nevoie de stabilitate și avem nevoie de predictibilitate. Aceste schimbări frecvente de abordare strategică, de exemplu în domeniul fiscal, nu fac bine absolut nimănui”,  susținea, recent, șeful statului la o întâlnire dedicată IMM-urilor.

„Orice îngrijorare care vine de la Cotroceni pentru noi este foarte importantă”, s-a limitat să răspundă Liviu Dragnea.

În schimb, avertizările mult mai clare șimai serioase venite din partea BNR și INS continuă să fie ignorate, în  mod deliberat, de către factorii politici și guvernamentali.

Primul semnal serios a  fost dat  chiar de către Ministerul Finanțelor. Avertizarea pe primele cinci luni ale acestui an privind triplarea deficitului bugetar pe fondul creșterii cheltuielilor de personal și cu asistența socială,   a fost acoperită de efectele  debarcării Guvernului Grindeanu și de chinurile facerii noului Guvern Tudose.  dar acum ea a explodat în poala lui Tudose, mai ale că această analiză nu cuprindea deloc efectele  noii legii ale salarizării unitare sau  cele legate de  noile majorări de pensii.

Mai mult, rata anuală a inflației a urcat în luna iunie la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, anunță INS. În traducere liberă,  acest indice echivalează cu creșterea prețurilor  la bunuri și servicii fațâ de luna mai, iar trendul parea  fi în plină evoluție, de vreme ce  prețurile au crescut și în mai, comparativ cu luna  aprilie a anului curent. O altă dovadă în acest sens o constituie recent anunțata majorare cu 8% a tarifelor la energia electrică , și ea  cu efecte asupra deficitului bugetar pe acest an.

În fine,   reprezentanții BNR au recomandat actualei Puteri ca aplicarea Legii salarizării să fie însoțită de măsuri „de natură să atenueze efectele ei expansioniste”, iar la  viitoarea rectificarea bugetară să fie adoptate „măsuri fiscale corective” în vederea încadrării în plafonul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, semn clar că Isărescu&Co. se pregătesc pentru ce mai rău dacă  aceste  sfaturi nu  vor  fi luate  în considerare  de către actualii guvernanți.

Dacă analiștii, ziariștii și cei din opoziție au tot fost luați  în derâdere de către liderii PSD și ALDE pentru criticile lor, fiind asimilați cu categoria „apostoliilor austerității”,  avertizările venite din partea experților financiari și de statistică  pe tema  depășirii  țintei  de deficit bugetar de 3% nu sunt comentate public, dar au efecte clare asupra  politicilor social-financiare ale noului Guvern.

Liderii Coaliției sunt acum puși, în situația, deloc avantajoasă, de a-și asuma propriile greșeli și să facă o serie de pași înapoi, după ce atâta  timp au  bătut monedă pe  efectele benefice ale unor măsuri din propriul program de guvernare, acum repudiate, bucată cu bucată.

Tentativa de a deturna atenția de la realitatea dezastruoasă conturată tot mai clar de cifre și de a diminua daunele de imagine și nu numai, prin  aruncarea pe piață a ideii de reformare  a sistemului public de pensii,  ar putea avea însă efect de  bumerang pentru Dragnea.  Deja au  fost înregistrate primele greșeli de tactică, contabilizate to de conducerea PSD.  Atacul la  Pilonul II de pensii a  provocat reacții furidbunde.  Sub presiunea publică, ministrul de resort, Lia Olguța Vasilescu, s-a repliat și a anunțat ceea ce trebuia să facă dela bun început - o analiză, cu date inclusiv  despre nivelul de performanță al  Pilonului II și  cu o situație comparativă a legislației românești cu cea  europeană.