Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri liniile directoare ale programului de guvernare al viitorului Executiv PNL-USR-UDMR, document care include, între principalele angajamente, păstrarea cotei unice, lipsa unor noi impozite în 2027, indexarea pensiilor și alocațiilor, reducerea TVA la 19% atunci când situația bugetară o va permite, reforma administrației și a companiilor de stat, dar și modificări importante în domeniul justiției, serviciilor de informații și pensiilor din apărare și ordine publică.
Mureșan afirmă că viitorul său Cabinet va continua reformele începute de Guvernul Ilie Bolojan și își propune simultan reducerea deficitului bugetar și, atunci când situația finanțelor publice o va permite, relaxarea fiscală.
„Propun oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Vreau să construim un stat mai eficient, să eliminăm privilegiile și sinecurile, să folosim mai bine banul public, să reducem risipa și să le oferim cetățenilor servicii mai bune”, a declarat Siegfried Mureșan, potrivit unui comunicat al PNL.
Premierul desemnat susține că Executivul va urmări stimularea economiei, crearea de locuri de muncă, reducerea deficitului, combaterea corupției și a evaziunii fiscale.
„Vom indexa salariile și pensiile de îndată ce situația bugetară ne va permite. În același timp, vom investi mai mult în apărarea națională, pentru a proteja mai bine România într-un context internațional dificil”, a mai afirmat Mureșan.
Fără taxe noi în 2027. TVA ar urma să revină la 19% când permite bugetul
Documentul cu liniile directoare ale programului precizează că în 2027 nu vor fi introduse impozite noi și că va fi menținută cota unică. În același timp, viitorul Executiv își asumă revenirea TVA la 19%, însă fără un termen exact, măsura urmând să fie aplicată „atunci când situația bugetară permite”.
Guvernul Mureșan promite și o reducere a taxării muncii. Potrivit documentului, din iulie 2027, jumătate din economiile realizate prin reforma administrației ar urma să fie direcționate către scăderea taxelor pe salarii. Reforma administrativă presupune inclusiv reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat, comasarea instituțiilor cu atribuții similare și eliminarea suprapunerilor dintre acestea, pe baza unui audit funcțional.
În zona fiscală, statul promite să își plătească la timp datoriile către companii și să permită compensarea sumelor datorate firmelor cu taxele pe care acestea trebuie să le achite. Declarațiile fiscale ar urma să fie precompletate, inclusiv pentru PFA-uri, iar orice modificare a Codului fiscal ar trebui anunțată cu cel puțin șase luni înainte.
Pensiile și alocațiile, indexate în 2027
Documentul prevede că „pensiile și alocațiile se indexează în 2027”, concomitent cu reducerea deficitului bugetar fără introducerea unor taxe noi.
În sectorul public, viitorul Guvern promite o nouă lege a salarizării unitare, bazată pe principiul „salariu egal pentru muncă egală”. Documentul precizează că aplicarea noii legi nu ar trebui să ducă la diminuarea veniturilor actuale ale angajaților de la stat.
Pentru studenții care lucrează sunt prevăzute ajutoare pentru chirie, iar persoanele care își găsesc un loc de muncă în altă localitate ar urma să beneficieze de sprijin pentru transport. Din 2027, studenții care muncesc și persoanele care lucrează part-time în sănătate și educație nu ar mai urma să fie supraimpozitate.
Schimbări la pensiile din apărare și ordine publică
Programul conține și un capitol separat privind „finalizarea reformei pensiilor speciale”.
Pentru pensiile din sistemele de apărare și ordine publică, documentul prevede calcularea acestora „pe baza contribuției și vechimii, în acord cu principiile generale ale sistemului public de pensii”, menținând însă reguli distincte privind vârsta de pensionare pentru a ține cont de specificul profesiilor.
Pentru persoanele apropiate de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.
Schimbări în Justiție: alegerea CSM și atribuțiile procurorului general și șefului DNA
Programul propune și modificări importante în sistemul judiciar. Una dintre măsuri vizează schimbarea modului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, prin extinderea votului la nivel național în interiorul fiecărui corp profesional: judecătorii ar urma să își aleagă reprezentanții judecători, iar procurorii pe cei ai procurorilor.
O altă măsură anunțată este eliminarea posibilității procurorului general de a interveni în orice dosar penal prin infirmarea măsurilor și soluțiilor procurorului de caz. O prevedere similară este propusă în cazul procurorului-șef al DNA pentru dosarele aflate în competența Direcției.
Programul mai menționează accelerarea procedurilor judiciare pentru a evita tergiversarea dosarelor până la prescriere, digitalizarea relației cetățenilor cu instanțele și extinderea monitorizării electronice a agresorilor în cazurile de violență domestică.
Reguli pentru serviciile de informații: fără ofițeri acoperiți în presă, politică și biserică
Un capitol distinct este dedicat reformei și controlului democratic al serviciilor de informații. „Nu vor fi permiși ofițerii acoperiți în presă, politică și biserică”, se arată în document.
Mandatele șefilor serviciilor ar urma să fie limitate la cel mult două mandate și maximum opt ani.
Programul mai prevede că persoanele care părăsesc serviciile de informații nu vor putea intra în politică timp de cinci ani și nu vor putea ocupa funcții publice de conducere timp de zece ani. În acest interval, averea acestora ar urma să fie declarată public.
Statul vrea măsuri speciale împotriva deepfake-urilor la alegerile din 2028
În capitolul privind „reziliența democratică și coeziunea socială”, Guvernul propus de Mureșan își asumă dezvoltarea unor mecanisme rapide pentru identificarea și contracararea campaniilor de manipulare, dezinformare și interferență informațională.
Pentru alegerile din 2028 sunt promise „măsuri speciale de protecție împotriva deepfake-urilor și a campaniilor de dezinformare”. Totodată, în școli ar urma să fie introduse componente prin care elevii să învețe să evalueze critic informațiile și să identifice dezinformarea.
Cinci milioane de români cu identitate digitală
Programul stabilește și ținte pentru digitalizarea administrației. Până în 2028, cel puțin jumătate dintre serviciile publice ar urma să poată fi accesate integral online, iar cinci milioane de români ar urma să dețină o identitate digitală prin care să acceseze serviciile statului direct de pe telefon.
Instituțiile publice nu ar mai trebui să solicite documente pe care statul le deține deja, iar în administrație ar urma să fie utilizate instrumente de inteligență artificială, cu respectarea regulilor privind protecția datelor.
Sănătate: bani mai mulți pentru prevenție și spitale plătite după serviciile prestate
În sănătate, programul promite dublarea finanțării pentru prevenție, programe de depistare precoce a bolilor cardiovasculare, extinderea screeningului pentru nou-născuți și a vaccinării compensate.
Pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare sunt promise trasee medicale mai clare și acces mai rapid la tratamente inovatoare.
Finanțarea spitalelor ar urma să fie legată de serviciile efectiv prestate, obiectivul declarat fiind evitarea situațiilor în care unitățile medicale nu mai pot efectua investigații la mijlocul lunii din cauza epuizării fondurilor.
Autostrăzile în construcție, prioritate. Cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri UE
În infrastructură, viitorul Guvern promite finalizarea cu prioritate a autostrăzilor aflate deja în construcție, fiind enumerate Sibiu-Pitești, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii.
Sunt prevăzute și modernizarea infrastructurii feroviare, dezvoltarea trenurilor metropolitane, investiții în porturi și transportul pe Dunăre, precum și extinderea sistemelor automate de monitorizare a vitezei.
În privința fondurilor europene, programul promite finalizarea PNRR, iar proiectele care nu mai pot fi încheiate prin acest mecanism ar urma să fie transferate către alte surse de finanțare. Din 2027, Executivul își propune mobilizarea a cel puțin 10 miliarde de euro anual pentru școli, spitale, infrastructură și dezvoltarea companiilor.
Apărarea, spre 5% din PIB
În domeniul apărării, Guvernul Mureșan își asumă creșterea graduală a investițiilor către 5% din PIB.
Banii ar urma să fie direcționați către echipamente, fabrici, tehnologie, industria națională de apărare, securitate cibernetică și protejarea infrastructurilor critice, inclusiv prin folosirea instrumentului european SAFE.
Programul vorbește și despre consolidarea rolului României în securitatea Mării Negre.
Programul vine în plină dispută privind voturile pentru învestire
Prezentarea liniilor directoare are loc în condițiile în care PSD a decis pe 21 septembrie să nu susțină Guvernul Mureșan, conducerea social-democrată invocând tocmai intenția premierului desemnat de a continua politicile Guvernului Bolojan.
Mureșan a anunțat însă că va merge cu viitorul Cabinet la votul Parlamentului chiar dacă nu va avea dinainte garantată majoritatea necesară. El a precizat că propune un guvern minoritar PNL-USR-UDMR și că majoritatea miniștrilor vor proveni din cele trei formațiuni.
Programul de guvernare și lista completă a miniștrilor ar urma să fie depuse în Parlament până la sfârșitul săptămânii, potrivit președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Comentează