Premium
Proiectul de OUG privind votul prin corespondenţă a fost lansat joi în dezbatere publică pe site-ul MAE şi prevede că în străinătate pot fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă. "În afara secţiilor de votare prevăzute la alin (1) pot fi organizate, cu acordul autorităţilor din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Ministerul Afacerilor Externe propune Autorităţii Electorale Permanente înfiinţarea acestor secţii în termen de 15 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor", se arată în proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente cu modificările şi completările ulterioare şi a Legii nr.288/2015 privind votul prin corespondenţă.
Proiectul prevede şi posibilitatea organizării a una sau mai multe secţii de votare pentru localităţile sau grupurile de localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători fără ca numărul celor care vor fi arondaţi unei secţii să poată depăşi cifra de 2.000. Dacă în localitatea unde îşi are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secţia consulară sau institutul cultural sau în cea în care se înfiinţează o secţie de votare figurează înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă mai puţin de 300 de alegători aceştia sunt arondaţi la secţia de votare organizată.
Potrivit proiectului, începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă, inclusiv prin poşta electronică, ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular.
Proiectul mai prevede că în listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate. De asemenea, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să îşi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depuse personal sau transmise prin poştă, inclusiv prin poştă electronică, către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect supus dezbaterii publice sunt aşteptate până pe 23 august, anunţă Agerpres.
