România se situează pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică pentru populaţie din lume, conform unei statistici realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, care analizează preţul energiei electrice pentru populaţie în 144 de ţări.
Potrivit sursei citate, România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume (cea care se vinde populaţiei în Iran) şi de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru populaţie cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude.
Reprezentanţii AEI menţionează că preţul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinaţie de factori interni şi externi. Principalele cauze interne sunt: capacităţi de producţie insuficiente sau neoptime, în România existând perioade în care producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe, iar pierderile în sistemele de transport şi distribuţie sunt foarte mari - în unele zone ajungând până la circa 20%; costuri legate de politici, reglementări şi infrastructură, în condiţiile în care costul certificatelor de emisii de CO2 ("EU Emissions Trading System") a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile; exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca şi preţurile şi necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu preţuri foarte mari; variaţii mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie; creşterea excesivă a taxelor, accizelor în ultimii ani.
Printre cauzele externe, AEI menţionează creşterea masivă a cererii de energie în zona Sud Est Europeană urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina şi a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova; faptul că zona Est - Europeană, inclusiv România are capacităţi de interconexiune cu pieţele Vest-Europene limitate, ceea ce face ca cererea mare de energie din anumite momente în această zonă să nu poată fu acoperite cu energia ieftină şi în exces din Vestul Europei, fapt care determină creşteri importante de preţ; creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca preţul energiei electrice să crească urmare a creşterii costului marginal al producţiei; creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc); impactul războiului din Ucraina asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice.
AEI mai semnalează, printr-un comunicat, că în România, estimări recente indică că între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa ORSE), iar aproximativ 20% din gospodării au "consum sub jumătate din media naţională" - un indicator de sărăcie energetică extremă. În regiunile mai puţin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra creşte, aproape 30,8% dintre gospodării neputându-şi permite să acopere nevoile energetice.
De asemenea, gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi - ceea ce reduce cererea internă, consumul şi astfel se frâneză economia, iar întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este şi cazul Românie, sunt mai puţin competitive - dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment.
"Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 - România), ~81% dintre firmele din România spun că "costurile la energie" reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiţii - deci sunt afectate de nivelul preţurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcţii 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%", subliniază sursa citată.
Comentează