Digi24:
Numele miniştrilor care vor renunţa la statutul de tehnocraţi şi vor intra în politică va fi anunţat în curând. Este promisiunea făcută de Nicuşor Dan, liderul USR. Formaţiunea se află în discuţii cu 5 sau 6 dintre actualii miniştri ai cabinetului Cioloş, cărora le-a propus să candideze pe listele sale la alegerile parlamentare de la începutul lunii decembrie. Singurul care a confirmat până acum că a fost contactat de USR este Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene.
„Există discuţii cu câţiva dintre ei, există o simpatie reciprocă, ca să spun aşa. O să aveţi răspunsul. Există dificultatea dată de faptul că oamenii, în special miniştrii, au un program. Ei mai au lucruri de realizat din acest proiect. Ar vrea să stea, pe de o parte, cât mai mult în Guvern, pe de altă parte ar vrea să se implice în această formaţiune. De aici, o tensiune. Aceşti oameni se potrivesc profilului de om căutat de noi. Nu vă ascund că există oameni de calitate cărora intrarea în politică li se pare o aventură. Sunt oameni cu o imagine, cu o cariera şi li se pare că pot pierde tot capitalul de imagine acumulat intrând într-o mlaştină, aşa cum este politica românească. Oamenii cu care discutăm sunt 5-6. Câţi vor veni, asta vom decide împreună”, a declarat Nicuşor Dan, preşedintele USR.
Ziarul Financiar:
Cuvântul „patron“, care îl defineşte pe antreprenorul român, a ajuns chiar să aibă o conotaţie negativă, deşi în cele două decenii de economie el a investit mai mult şi a creat mai multe locuri de muncă decât companiile străine.
Miniştrii, prim-ministrul sau preşedintele României taie panglici numai la investiţiile străine, iar în schimb, când e vorba de antreprenorii români, cu bune şi cu rele, întorc capul şi trec strada.
Pentru că au fost nevoiţi să se descurce singuri şi nu au fost încurajaţi din punctul de vedere al unei politici de stat (preşedintrele Franţei nu a avut nicio problemă să vină la Braşov să deschidă o unitate a Airbus Helicopters), antreprenorii români stau deoparte, în ultima bancă.
Din acest motiv, dar şi pentru că sunt consideraţi un fel de paria ai economiei, antreprenorii români nu au ridicat privirea dincolo de gardul lor. Dacă au primit o comandă externă, de undeva, bine. Dacă nu, au rămas în arealul lor.
Mai mult decât atât, cei care au avut puterea pe mână nu au făcut din România un brand de ţară, ci un brand de low-cost, de angajaţi ieftini şi bine calificaţi şi de ajutoare de stat pentru investiţiile străine (cel mai mare proiect de distracţii din Bucureşti - Therme -, în care se scaldă toată lumea este făcut cu bani de la statul român).
Vasile Puşcaş, fostul negociator al României pentru integrarea în Uniunea Europeană şi membru în prezent în board-ul Băncii Transilvania, spune că Europa, odată cu această integrare, ne-a deschis o oportunitate extraordinară de business. „Trebuie să privim toate ţările din jurul nostru ca nişte judeţe, unde trebuie să fim prezenţi“, a spus el, referindu-se la antreprenorii români.
Dar dincolo de produsul sau serviciul cu care un antreprenor se duce în afară, la început, cea mai importantă problemă este deschiderea uşilor.
Ambasadorilor români sau reprezentanţilor comerciali nu li se trasează ca obiectiv de stat să vândă produsele româneşti aşa cum se întâmplă cu ambasadorii de la Bucureşti ai Statelor Unite, Franţei, Germaniei, Angliei şi nu în ultimul rând, al Poloniei.
Preşedintele Iohannis se duce în afară cu avionul gol. Numai el şi consilierii lui.
În privinţa premierului Cioloş, cred că toată lumea de business ar fi preferat să meargă în Germania în vizită oficială, nu la clasa economic, cărându-şi bagajele (aşa cum au fost făcute pozele), ci cu un avion plin cu 100 de antreprenori români, de care el să fie mândru, dar şi invers.
În criză, companiile româneşti au pierdut teren, atât ca putere, cât şi ca salariaţi, în favoarea multinaţionalelor.
Premium
