Protecția datelor: Avocatul Poporului, mișcare după alegerile prezidențiale - a sesizat CCR

Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la dispozițiile legale care au permis accesul partidelor politice la datele cetățenilor care au votat pe listele suplimentare la alegerile prezidențiale din 2019, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

„Instituția Avocatului Poporului a transmis către ASCPD – Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor confirmarea faptului că a fost sesizată Curtea Constituțională a României, invocând excepția de neconstituționalitate, referitor la cascada de factori care au îngăduit partidelor politice să primească datele înscrise în listele suplimentare, cu ocazia alegerilor prezidențiale desfășurate anul trecut”, se arată într-un comunicat de presă transmis de președintele ASCPD, Marius Dumitrescu.

Potrivit comunicatul remis MEDIAFAX, excepția de neconstituționalitate vizează art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 care prevede că „Reprezentanții formațiunilor politice în birourile electorale ale secțiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condițiile stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central”.

ALERTĂ METEO - Viscol și ninsori în aproape toată România! Avertizarea este valabilă până miercuri seara

„Prin petiția înaintată Avocatului Poporului în luna noiembrie 2019, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) împreună cu Asociația Expert Forum și-au exprimat îngrijorarea cu privire la respectarea principiilor fundamentale ce țin de protejarea vieții private a persoanelor, în urma accesului formațiunilor politice la datele votanților consemnate în listele suplimentare întocmite cu ocazia alegerilor pentru desemnarea Președintelui României din Noiembrie 2019”, mai transmite ASCPD.

Asociația subliniază că în primul tur al alegerilor prezidențiale 1.721.911 de votanți au fost înscriși pe listele suplimentare, în timp ce în turul II au fost înscriși 2.094.401 de votanți.

În plin SCANDAL pe împrumuturi, Rareș Bogdan SARE în apărarea lui Florin Cîțu: 'Așa am găsit economia României'

Totodată, asociația transmite că listele suplimentare conțineau date personale precum nume, CNP, domiciliu, semnătura, seria și numărul actului de identitate ale votanților înscriși pe acele liste.

„Este tot mai evident rolul societății civile în protejarea drepturilor oamenilor, în special atunci când ingerințele vin din partea instituțiilor statului. Dar poate cel mai important este ca persoanele să conștientizeze că le sunt încălcate drepturile și să semnaleze aceste lucruri organizațiilor care luptă pentru drepturile omului și libertățile fundamentale. Ne-au fost semnalate cazuri în care Președinți ai secțiilor de votare au fost forțați să acorde accesul la listele suplimentare, fiind amenințați că refuzul lor ar constitui o încălcare a legii, riscând sancțiuni. Dar iată că Avocatul Poporului, prin ridicarea excepției de neconstituționalitate, practic a confirmat faptul că însăși prevederea legală, care a condus la această situație incredibilă într-o societate modernă, a încălcat dreptul la viață privată și implicit Constituția României”, susține Marius Dumitrescu, președinte al ASCPD.

În comunicatul remis MEDIAFAX sunt precizate contestările Avocatului Poporului în sesizarea de neconstituționalitate: „Dispozițiile legale care permit ca aspecte esențiale care vizează protecția datelor cu caracter personal (interesul legitim, modalitatea de realizare a copiilor listelor electorale suplimentare prin măsuri adecvate de protecție, informarea persoanelor vizate, asigurarea transparenței de către operator) nu pot fi reglementate printr-un act administrativ (în cazul nostru printr-o Decizie a BEC); Soluția legislativă prevăzută de art. VII din OUG 64/2019 contravine normelor de tehnică legislativă”.

Totodată, se precizează că „Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a verifica îndeplinirea următoarelor obligații de către partidele politice: evaluarea interesului legitim, prin realizarea unui test de necesitate din care să reiasă, prin analiza scrisă, detaliat, faptul că interesul legitim exprimat prin cerere prevalează asupra drepturilor și libertăților persoanelor vizate; au capacitatea de asigurare, prin măsuri tehnice și organizatorice adecvate respectarea principiilor privind protecția datelor precum și asigurarea securității și confidențialității datelor cu caracter personal; să existe o instruire periodică cu privire la obligațiile ce le revin persoanelor care au acces la aceste date”.