Premium
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat sâmbătă Sfânta Liturghie la hramul de toamnă al Paraclisului Catedralei Naționale. „Noi, creștinii de astăzi, trebuie să urmăm pilda vieții luminoase a Sfântului Ioan Gură de Aur. Nu trebuie să ne retragem în pustiu, dar putem fi la fel de activi în societate”, a spus ierarhul. El a menționat și legăturile sfântului cu creștinii de pe teritoriul țării noastre.
„Cinstirea cea mai totală și sinceră pe care i-o putem aduce este aceea de a urma pilda vieții lui, cel care a fost numit «ambasador al săracilor». Într-o vreme în care sunt atâtea probleme sociale printre noi, suntem chemați să mângâiem, ca altădată Sf. Ioan Hrisostom, pe cei săraci, pe cei orfani, pe cei singuri, pe cei bolnavi”, a spus ierarhul, conform basilica.ro.
Preasfințitul Părinte Varlaam a dedicat o parte substanțială a predicii sale legăturii „cu totul speciale” care a existat între Sfântul Ioan Gură de Aur, sărbătorit în ziua de 13 noiembrie, și creștinii de pe teritoriul de azi al țării noastre.
„În vremea în care el era Arhiepiscop al Constantinopolului, Dobrogea (Scythia Minor) era păstorită de un episcop cărturar, Teotim, care și el a fost trecut în rândul sfinților”, a spus el.
„Acest Teotim a participat în anul 400 la un sinod la Constantinopol prezidat de Sf. Ioan Gură de Aur. A participat și la sinodul din 403, care l-a exilat pe Sf. Ioan Gură de Aur (…), acuzat fiind de origenism”.
„Episcopul Teotim al Tomisului, Constanța de astăzi, s-a ridicat cu curaj în sinod și a apărat memoria lui Origen, care a avut, potrivit cuvintelor lui Teotim, un sfârșit atât de frumos, adică a murit și el ca martir. Și a apărat personalitatea complexă a Sf. Ioan Gură de Aur, arhipăstorul Constantiopolului”.
Arhiepiscopul Constantinopolului, la solicitarea Episcopului Teotim, i-a trimis acestuia preoți misionari care l-au ajutat să-i convertească pe hunii migratori stabiliți în acea epocă în Dobrogea.
„O altă legătură a Sf. Ioan Gură de Aur cu teritoriile noastre românești sunt cele cu doi sfinți străromâni din Dobrogea: Sf. Ioan Casian și Sf. Gherman din Dobrogea”, a mai spus Episcopul-vicar patriarhal.
Cei doi sfinți au petrecut 15 ani Palestina, apoi au ajuns la Constantinopol, unde Sf. Ioan Gură de Aur i-a hirotonit – pe Sf. Ioan Casian diacon, iar pe Sf. Gherman Ponticul preot. Ca și episcopul dobrogean Teotim, Sf. Gherman a participat și el la sinodul din 403, făcând parte din delegația Bisericii Constantinopolului, care l-a apărat pe Sf. Ioan de cei care l-au exilat.
După exilarea Sf. Ioan Gură de Aur, credincioșii din Constantinopol le-au încredințat celor doi sfinți străromâni o plângere către Episcopului Romei, Inocențiu I, în care vorbeau despre exilarea nedreaptă a ierarhului lor.
Preasfințitul Părinte Varlaam a arătat că legătura puternică a românilor cu Sf. Ioan Gură de Aur a continuat în plan spiritual și cultural de-a lungul istoriei: „Operele sale au fost traduse în limba poporului, ca ele să ajungă la toți creștinii știutori de carte”.
După 1600, în jurnalul său, Arhidiaconul Pavel (Paul) din Alep, aflat în Țările Române împreună cu Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei, a scris că la Catedrala Episcopală din Roman se păstra felonul cu care slujise Sf. Ioan Gură de Aur.
„În jurnalul său, Paul de Alep menționează că episcopul Bisericii de la Roman slujește în ziua pomenirii Sf. Ioan Gură de Aur cu felonul acestuia, care se păstrează și poate fi văzut și cinstit și astăzi în Muzeul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.
În cadrul Sfintei Liturghii, episcopul-vicar patriarhal l-a hirotonit preot pe Părintele Mihai Sfarghie, pe seama Paraclisului istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Slujba a fost urmată de ceremonia de înmânare de diplome și distincții medicilor implicați în proiectul „Bucuria Vindecării”, inițiat de Voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale.
În cadrul proiectului au avut loc întâlniri periodice ale bolnavilor oncologici cu medici oncologi, pentru a discuta despre aspectul spiritual al vindecării. Mulți din cei implicați în acest proiect s-au implicat și în renovarea Secției Oncologie Medicală II a Institutului de Oncologie București.
După Sfânta Liturghie, Arhim. Paisie Teodorescu a prezentat volumul monografic dedicat Paraclisului Catedralei Naționale care a apărut de curând la Editura Basilica a Patriarhiei Române.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur (13 noiembrie) este al treilea hram – cel de toamnă – al Paraclisului Catedralei Naționale, sfânt locaș care adăpostește un fragment din moaștele sfântului. Celelalte două hramuri sunt Învierea Domnului și Icoana Maicii Domnului „Prodromița” (12 iulie).
Anul acesta s-au împlinit 10 ani de la sfințirea pietrei de temelie a paraclisului, a cărui istorie este strâns legată de cea a șantierului Catedralei Naționale. Tot de un deceniu, moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur sunt adăpostite în sfântul locaș.
