Hotnews:
Rezultatele alegerilor locale au pus pe tabla de sah o realitate crunta pentru cele doua mari partide, PSD si PNL. Cu 37, 5% primul si 31, 9% al doilea, perspectivele de a forma singuri un guvern stabil sau chiar intr-o alianta cu un mic partid sunt extrem de mici. Pare ca ne indreptam catre un guvern de mare coalitie, dar puteti sa-l numiti cum doriti, catre un mare blat sau inca o incercare de a mima concordia nationala. Mai multe date din plan intern si extern indica faptul ca acest scenariu pare in acest moment cel mai probabil, foarte convenabil pentru presedintele Klaus Iohannis. Si nu doar pentru el.
PSD va putea forma singur guvernul cu conditia sa castige in toamna peste 40% din voturi, adica mult peste ce a luat acum. Greu de crezut, deoarece la locale talpa partidului se mobilizeaza la maxim din interes personal (primarii, consilierii trag tare pentru ei). Acest interes dispare intr-o oarecare masura la parlamentare. Apoi, la alegerile din toamna voteaza si diaspora, traditional anti-PSD. Votul romanilor din afara va afecta scorul partidului. In consecinta, sansele ca PSD de a obtine mult peste 40% sunt infime, mai ales ca partidul nu este la guvernare pentru a-si spori sansele prin adoptarea unor masuri populiste.
Sa ramem putin in acest scenariu. Cu orice scor castiga, cu cateva procente sub 40 sau cateva procente peste, Dragnea tot are nevoie de un aliat. Singurul aliat cat de cat sigur in acest moment pare sa fie ALDE. Cele 6, 3% cat a luat la locale ii asigura teoretic intrarea in Parlament. Daca PMP ramane la 4,2%, rateaza accesul, iar pe UDMR cu al sau 5, 3% la limita nu se poate conta. Slaba mobilizare a electoratului maghiar a facut ca anul acesta UDMR sa obtina cu 90.000 de voturi mai putin decat la precedentele alegeri locale. Noua lege electorala prevede un prag alternativ, adica chiar daca nu iau cele 5%, maghiarii primesc mandate proportional cu procentele obtinute. Insa daca obtin un scor mic, marja lor de negociere se reduce drastic. De inteles, in aceste conditii, de ce PSD curteaza inclusiv voturile monarhistilor, promitandu-le institutionalizarea Casei Regale, gest care a generat deja un scandal.
In ce priveste Uniunea Salvati Bucurestiul, sansele de trimite cativa reprezentanti in Parlament sunt mici. Partidul lui Nicusor Dan nu exista in afara Capitalei. Ar fi cam nerealist sa credem ca-si vor putea construi o infrastructura macar in marile orase in cele cateva luni ramase pana la alegeri, mai ales ca urmeaza o perioada de vacanta. Daca PNL se amageste ca va guverna alaturi de un USB intrat in Parlament cu peste 10%, ar fi util sa-si refaca putin socotelile. Realist vorbind, nici PNL nu are in acest moment optiuni...
Asadar, cea mai probabila formula de guvernare, convenabila pentru toti, este un guvern de mare coalitie format din cele doua mari partide, PSD si PNL. Puteti sa-l numiti cum doriti: blat ordinar, USL 2 sau infratirea coruptiei din cele doua partide - chestiune de stilistica. Oricum l-am numi, realitatea ramane. S-ar putea ca si PSD sa fie interesat sa imparta responsabilitatea politica pentru un eventual an greu din punct de vedere economic, fie el 2017 sau, cel mai probabil, 2018 (cand se vor deconta masurile populiste din 2015 si 2016)...
Nu am nici un dubiu ca si presedintele Iohannis isi doreste un guvern stabil, de mare coalitie. A transmis deja unele semnale. De pilda, consilierul politic de la Cotroceni a evocat recent, la o conferinta organizata de Reuters, intr-una din rarele sale iesiri publice, chiar acest scenariu, in care nici unul din cele doua mari partide nu obtine scoruri atat de mari incat sa le permita sa guverneze singure sau in alianta cu un partid-balama.
In aceste conditii, consilierul prezidential nu a exclus numirea unui nou premier tehnocrat, dar evident acesta nu va putea conduce dupa alegeri decat un guvern politic. Foarte greu de crezut ca acest premier va fi tot Dacian Ciolos, dar in guvernul sau mai gasim cel putin cateva nume cu profil de premier si care azi nu sunt foarte vizibile, cum ar fi Costin Borc.
In mod evident, pentru presedintele Klaus Iohannis ar fi cea mai fericita solutie. Nu doar ca-i securizeaza mandatul si scapa de amenintarea suspendarii vanturata de Tariceanu sau sugerata de Dragnea, dar are nesperata ocazie sa-si umple mandatul cu ceva continut. Altfel, nu vom putea trece nimic notabil in contul mandatului sau dupa cinci ani petrecuti la Cotroceni.
O eventuala alianta PSD - PNL i-ar asigura majoritatea de doua treimi necesara modificarii Constitutiei, vitala pentru reorganizarea administrativa care nu mai poate astepta prea mult. Apoi, cred ca presedintele, dar si partidele mari vor dori, la randul lor, sa profite si in plan simbolic. In 2018, adica peste mai putin de doi ani, Romania va marca 100 de ani de la Marea Unire. Klaus Iohannis va cauta sa faca un titlu de glorie din faptul ca reuseste sa unifice energiile politice intr-un moment de mare incarcatura simbolica.
Faptul ca ambele partide s-ar putea sa inteleaga deja ca se indreapta implacabil spre scenariul coabitarii intr-o mare coalitie ar putea explica si de ce PSD a renuntat la motiunea de cenzura, de ce PNL nu-si mai bate capul cu reforma interna, se arata dispus sa bata palma chiar si cu UNPR-ul lui Gabriel Oprea si de ce intre cele doua partide functioneaza deja intelegeri subternare. Ambele presimt ca se vor intalni din nou la guvernare.
Ziarul Financiar:
Peste un milioane de hectare de tern arabil se află în proprietatea străinilor, din care 23,4% aparţine italienilor, 15,5% - nemţilor, 10% - arabilor, 8,2% - ungurilor, 6,2 % - spaniolilor, 6,1% - austriecilor şi 4,5% - danezilor, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar, şi care a ajuns la aceste rezultate analizând raportoarele notariale.
Situaţia actuală a pieţei funciare a determinat fermierii şi reprezentanţii acestora să solicite modificarea legii privind vânzarea terenurilor agricole, astfel încât investitorii străini sa nu mai poată să cumpere suprafeţe mari de teren, ci să fie încurajaţi să lucreze terenuri luate în arendă.
„Trebuie făcute legi care să încurajeze arenda. Prin vânzarea pământului noi ne vindem patrimoniul naţional. Dacă unii au transformat <> în <> nu înseamnă că este în regulă. Ungurii, nemţii au spus că pământul este patrimoniul naţional, prin urmare nu circulă cum vrea unul sau altul. Cei care deţin terenuri agricole sunt proprietari de patrimoniu naţional, prin urmare nu ar trebui să-l dea cui vor şi cum vor”, a declarat fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, în cadrul conferinţei „Agrostandard”.
Valeriu Tabără consideră că românii sunt dezavantajaţi faţă de străini în ceea ce priveşte accesul la fiinţarea pentru achiziţionarea de terenuri agricole pentru că investitorii străini beneficiază de dobânzi mai mici din parte băncilor sau de dobânzi subvenţionate de stat, în timp ce în România dobânzile sunt prohibitive.
Comentează