DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

PSD, legitimitatea votului vs. cea a străzii. Câți au ieșit în '89 și câți acum. Date comparative

proteste manifestatie

România stă pe un butoi de pulbere gata să explodeze. Aproape 300.000 de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva Ordonanţelor de Urgenţă pe Justiţie date de Guvernul lui Sorin Grindeanu. Ambasadele străine își exprimă îngrijorarea față de acțiunile noului Executiv, Parlamentul European se află intră în ședință în această dimineață pentru a analiza situația democrației, a statului de drept și a justiției în România, în timp ce liderii ALDE și PSD se încăpățânează să invoce în sprijinul lor legitimitatea politică dată propriilor formațiuni politice la votul de la alegerile parlamentare din 11 decembrie. O simplă situație comparativă arată că numărul omânilor ieșiți acum în stradă îl egalează dacă nu-l depășește pe cel al manifestanților care au contribuit decisiv la evenimentele din decembrie 1989.

Vezi și: Procurorul General CONFIRMĂ că există un dosar la DNA pe tema ORDONANȚELOR

Vezi și: Cât a costat aducerea ultrașilor la protest: Mărturisire ȘOCANTĂ a unuia dintre protestatari - VIDEO

Peste 300.000 de oameni au ieşit în stradă miercuri seară în Bucureşti şi în alte peste 50 de oraşe, pentru a protesta în special faţă de modificarea codurilor penale. A fost cel mai mare protest din ultimii 25 de ani din România, după revenirea la democrație. Numai în Piaţa Victoriei din Capitală au fost aproximativ 150.000 de oameni. Se estimează că în restul ţării au ieşit în stradă aproximativ 140.000 de oameni. Iar protestele vor continua și astăzi. De această dată, protestatarii vor avea de partea lor și sindicatele. Cei de la CARTEL ALFA au anunțat deja că vor ieși și ei în stradă. Confederația sindicală a trimis presei un comunicat în care spune că este solidară cu mișcarea publică de protest împotriva ordonanței și ce a făcut Guvernul „este un act de sfidare care nu poate fi acceptat”.

Între timp, liderii coaliției majoritare din Parlament se ascund în spatele numerelor și refuză să cedeze presiunilor străzii.

„În povestea asta am ajuns ca în povestea "Petrică şi Lupul". (...)Ceea ce aştept eu, şi cred că aşteaptă toţi cei care ne-au votat, de la acest Guvern: să decidă. Şi în privinţa asta, tre' să ia o decizie. Ori ia o decizie că nu decid nimic, ori ia o decizie că adoptă ceva. (...) Pentru că trebuie să înţeleagă că reprezintă un Guvern legitim, rezultat dintr-un vot al Parlamentului, un Parlament ales în mod legitim şi democratic, şi tre' să exercite prerogativele acestei poziţii constituţionale pe care o au”, susținea liderul PSD Liviu Dragnea chiar în ziua în care Guvernul Grindeanu avea să ia în ceas de noapte decizia adoptării măsurii de grațiere, la pachet cu dezincriminarea abuzului în serviciu, la pcahet cu alte infracțiuni asociate corupției, precum neglijența în serviciu.

„Eu cred că trebuie să ne bazam în continuare pe instituțiile democratice și sigur avem dreptul să manifestăm cu toții, libertatea de expresie, nu le contestă nimeni, dar până la urmă instituțiile astea care au căpătat acum și o proaspată legitimitate în urma alegerilor trebuie să decidă. (…) Nu se poate să acceptam mereu ceea ce s-a întamplat la Colectiv, acum iarăși să acceptam o formulă din asta de presiune nelegitimă, ca să ce? (…) Dacă adversarul meu politic folosețte arme care nu sunt legale, constituâionale, nimic nu îmi dă dreptul să procedez și eu la fel.”, amenința , la rândul său, liderul ALDe, Călin popescu Tăriceanu, făcând aluzie la ideea unei contramanifestații în stradă a activiștilor PSD și ALDE.

Liderii celor două partide uită însă că democrația actuală a avut ca bază protestul de stradă. Actualele manifestații echivalează, dacă nu întrec deja ca număr de participanți, amploarea evenimentelor din decembrie 1989. Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea președintelui Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. În data de 20 decembrie, la Timișoara , coloanele masive de protestatari care au ocupat Piașa Operei au înregistrat 100.000 de oameni. A doua zi,în Arad, al doilea oraș din țară care s-a solidarizat cu manifestările anticomuniste începute la Timișoara, au ieșit în stradă 80.000 de oameni. La București, în zilele de 21-22 decembrie, peste o sută de mii de oameni aveau să asiste la fuga cu elicopterul a soților Ceaușescu, după orele critice în care regimul a încercat să înnăbușe, cu forța aramată, evenimentele din stradă.. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație; România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Pe durata revoluției, potrivit datelor oficiale, numărul decedaților și mutilaților prin împușcare, înainte de 22 decembrie 1989, este de aproximativ 7 ori mai mic decât cel al victimelor înregistrate după această dată. Conform evidențelor din anul 2005, întocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR), instituție aflată în subordinea Guvernului României, numărul total al celor decedați prin împușcare pe durata revoluției a fost de 1142, al răniților de 3138, iar al celor reținuți se ridica la 760. Au fost înregistrați nu mai puțin de 748 de copii, urmași de eroi-martiri.

Conform datelor din rechizitoriile întocmite de parchetele militare,în rândurile militarilor s-au înregistrat 260 de decedați și 545 de răniți, iar de la Direcția Securității Statului au murit în urma incidentelor din revoluție 65 de angajați și au fost declarați 73 de răniți.[27]

Datele publicate în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010 arată că, ulterior evenimentelor din 1989, 21.243 de persoane au primit certificate de revoluționari: 2059 de urmaşi de eroi martiri (9,7%), 2226 răniţi în revoluţie (10,5%), 588 de reţinuţi (2,8%), 169 răniţi şi reţinuţi (0,8%), 16012 luptători în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite (75,3%), 189 de participanţi la revoluţie (acesta din urmă, titlu pur onorific) (0,9%).

Beneficiari indirecți ai schimbării de regim, social-democrații neagă dreptul străzii dea avea un cuvânt de spus, protejându-se cu aripa votului dat la parlamentare, iar unii amenință cu aducerea propriilor simpatizanți la București.

Mai mare impact a avut amplificarea protestelor peste hotare. Demers inedit, ambasadele Statelor Unite, Canadei, Germaniei, Franţei, Olandei şi Belgiei au dat publicităţii miercuri o declaraţie comună în care îşi exprimă "profunda îngrijorare" după adoptarea, sub nasul parlamentului, a acestei ordonanţe care "subminează" progresele în lupta împotriva corupţiei şi, potrivit Reuters, subminează reputaţia internaţională a României şi poziţia sa în cadrul UE şi NATO.

La rândul său, Parlamentul European va dezbate în această dimineața, în sesiune plenară, situația democrației, a statului de drept și a justiției în România, în urma unei solicitări venite din partea grupului PPE, prin vocea liderului Manfred Weber.

”Încrederea cetățenilor în stat este baza rațiunii noastre statele. Lupta împotriva corupției este o luptă pentru Europa și pentru statul de drept. Asistăm la o anulare a dreptului penal și dorim să avem o dezbatere despre situația din România mâine în plenară”, a declarat Weber.

”Dacă statul e coruptibil și poate fi cumpărat atunci are un impact asupra populației. Susținem sutele de mii de protestatari, susținem pe președintele României și susținem România în lupta sa pentru statul de drept”, a mai spus acesta.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.