PSD obține cîteva uriașe avantaje prin semnarea Protocolului cu UNPR

A reduce Protocolul doar la nevoia PSD de a-și securiza în Parlament poziția împotriva modificării Legii alegerilor locale ar fi o greșeală de neiertat.

Prin Protocol, desigur, PSD și-a asigurat liniștea în privința votului. Nu acesta a fost însă scopul PSD.

Prin semnarea Protocolului PSD obține cîteva uriașe avantaje:

1. Reface majoritatea parlamentară din vremea Guvernării Ponta, pusă la îndoială după formarea Cabinetului Cioloș. Chiar dacă această majoritate nu va risca un timp debarcarea Guvernului, totuși, ea trebuie luată în calcul de Dacian Cioloș în tot ceea ce face Guvernul. Prin Protocol se poate spune că Guvernul Dacian Cioloș a devenit dependent de PSD.

2. Asigură lui Liviu Dragnea poziția de forță în partid sub amenințările întruchipate de Gruparea Victor Ponta. Dacă e semnat un acord și cu ALDE, se poate spune că PSD a ieșit din izolarea cel puțin aparentă.  Reafirmată, Alianța condusă de PSD poate contracara diversiunile puse la cale pînă la parlamentare nu numai de PNL, dar și de Poliția politică prezidențială.  PSD avea nevoia de  reconfirmarea poziției de forță în ochii electoratului. Prin intermediul UNPR și ALDE, Alianța poate recupera politicienii căroa criteriile de integritate le exclud șansa de a participa la alegerile de anul acesta. Dacă ne gîndim că actualul Parlament va rămîne în activitate pînă la toamnă, PSD a reușit printre altele și izolarea PNL. PNL se întoarce la izolarea talibană de pe vremea lui Traian Băsescu. Din nenorocire, fără a beneficia de  Traian Băsescu președinte.

Armata chineză este de acum divizată în cinci regiuni militare, faţă de şapte câte erau înainte de reorganizare, preşedintele Xi Jinping explicând că noua structură va permite armatei „să se prepare de luptă“, de „câştigat războaie“ şi să întărească un control în cadrul Partidului comunist.  Noile regiuni militare – teatre de operaţiuni numite în chineză „zone de război“ – împart ţara în regiunile nord, sud, est, vest şi centru, cu contururile exacte nedezvăluite şi unde Armata populară de Eliberare (APL) va trebui „să se ocupe de noile provocări la care face faţă China“, arată Global Times menţionând „terorismul“ din Vest şi „ameninţările“ din Marea Chinei. Foarte important, cele cinci regiuni militare, plasate sub controlul direct al Comisiei militare centrale (CMC) a Partidului comunist chinez (PCC), prezidată chiar de Xi Jinping.

De la venirea sa la putere, la finele anului 2012, liderul chinez a angajat o viguroasă preluare în mâini a APL – a epurat comandamentul generalilor şi alţi ofiţeri, acuzaţi de corupţie şi a plasat oamenii săi în posturi-cheie ale acestei instituţii, braţ armat al regimului comunist. Potrivit expertului militar Song Zhongping, obiectivul reorganizării este „întărirea autorităţii CMC evitând formarea de clici în sânul armatei“ şi de combatere a „inerţiei ofiţerilor superiori“. Demiterea şi condamnarea la pedepse grele a unui mare număr de înalţi responsabili militari au permis reducerea rezistenţelor faţă de preluarea armatei. Noua regiune „vest“ îşi va asuma în special responsabilităţile în lupta contra terorismului, referire la Xinjiang (nord-vest), vastă regiune cu majoritate musulmană, frontalieră cu ţări din Asia Centrală şi cu Afganistan, unde au loc incidente mortale recurente. Regiunile est şi sud, de coastă, se vor concentra pe diferendele maritime ale Beijingului cu vecinii, în special Japonia şi Vietnam. China, care a anunţat la sfârşitul lunii decembrie intrarea în construcţie a două portavioane, revendică suveranitatea sa asupra cvasitotalităţii Mării Chinei de Sud,  poziţie care lezează vecinii şi pe care SUA o contestă  trimiţând regulat în zonă avioane şi luna trecută nave de război, spre iritarea Beijingului.

În plin război monetar între marile bănci centrale ale lumii, banca centrală a Cehiei duce o luptă de uzură contra speculatorilor pen­tru protejarea propriei monede. Intervenţiile sale sunt tot mai costi­sitoare şi de aceea banca ar putea fi nevoită să recurgă la dobânzile negative, o armă experimentală ale cărei efecte finale nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Unii analişti cred că banca centrală a Cehiei va folosi dobânzile negative doar ca soluţie de ultimă instanţă. Alţii, printre care strategii de la JPMorgan, cred că dobânzile sub zero vor ajunge în Cehia spre sfârşitul acestui an, poate în trimestrul III. Încet, dobânzile negative, care printre altele înseamnă finanţare foarte ieftină, dar şi depozite la bancă fără valoare, se apropie încet de România, cel puţin la nivel de discuţie.

În lupta disperată cu deflaţia, cu anemia economică sau cu pariurile valutare ale investitorilor, mai multe bănci centrale europene – BCE, banca Danemarcei, a Suediei şi a Elveţiei – au dus dobânzile sub zero. De asemenea, se discută intens de dobânzi negative şi în SUA, unde, deşi a dat la sfârşitul anului trecut startul normalizării politicii monetare prin prima majorare de dobândă din ultimul deceniu, Rezerva Federală ar putea fi forţată să intre în teritoriu negativ de jocul altor mari bănci centrale.