Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Psihologi criminalişti au făcut portretul asasinului care și-a ucis și tranșat iubita: Cum a ajuns profesorul universitar să omoare cu sânge rece

Foto actualdecluj.ro
Ferenc Bone Beate Molnar

Fost cadru didactic, absolvent de Filosofie la UBB, cu doctorat în Estetică la Budapesta, Ferenc Bone (43 de ani) a mărturisit procurorilor că şi-a ucis iubita din gelozie. Psihologii criminalişti analizează cum a ajuns un intelectual cu CV impresionant în postura de a fi suspect într-o crimă abominabilă.

Gabriela Groza, psiholog criminalist şi avocat, a făcut o analiză a profilului psihologic al lui Ferenc Bone, fostul cadru didactic care şi-ar fi ucis, zilele trecute, iubita.

Psihologul criminalist susţine că acesta ar fi suferit de tulburări obsesiv compulsive: „Mecanismele obsesiv compulsive sunt o manifestare a anxietăţii. Mai exact, persoana are nişte gânduri obsesive (de exemplu, “am sa păţesc ceva grav”) şi nişte comportamente compulsive aferente (de exemplu, “trebuie sa trimit sms-uri doar când ceasul indica o ora pară” ). Comportamentele sunt compulsive pentru ca persoanei îi este extrem de greu să reziste în faţa “necesităţii de a le face”. Făcând comportamentele, persoana îşi linişteşte gândurile, sau mai precis, dacă nu le face, nu se simte în siguranţă. Este o nevoie patologică de control. Astfel de mecanisme pot face parte din patologii mult mai complicate, însă doar o evaluare a persoanei poate duce la punerea unui diagnostic. Cert este ca mulţi dintre cei care au tulburări obsesiv compulsive nu sunt niciodată violenţi.”

Psihologul Gabriela Groza a explicat şi faptul că CV-ul impresionant al lui Ferenc Bone din perspectiva educaţiei nu are legătură cu problemele sale psihice: „Amintesc încă o dată că educaţia nu ne scuteşte de boli psihice şi ca maturitatea/sănătatea emoţională nu este generată/garantată de cea intelectuală. Aceasta este explicaţia faptului că persoane cu multă educaţie ajung să comita tot felul de acte reprobabile.”

Cunoscuţii lui Ferenc Bone au susţinut că fostul cadru didactic la Universitatea Sapientia, absolvent de Filosofie la UBB, cu doctorat despre Estetică la Budapesta şi studii în Olanda şi Marea Britanie, se purta impecabil cu iubitele lui până ce le cucerea. Apoi, situaţia se schimba.

Psihologul Gabriela Groza explică: „Cel mai bun predictor pentru viitor este trecutul. O persoană care are istoric violent în relaţiile de cuplu are toate şansele să fie violent şi în prezenta relaţie de cuplu. Un indiciu important este cum se raportează la violenţele din trecut. Îşi asumă culpa şi vede că are o problemă sau blamează victimele existând întotdeauna “explicaţii bune” pentru faptul că fost violent”.

Specialista arată că la partenerii manipulatori şi violenţi de acest gen putem foarte uşor să fim derutaţi de ambivalenţa comportamentală. „De foarte multe ori, aceeaşi parteneri sunt în stare să se comporte exemplar/ideal în alte situaţii particulare. Victimele sunt confuze în faţa acestei ambivalenţe întrucât mintea noastre este obişnuită să evalueze global: “e un om bun”, “e un om grijuliu”, “e un om atent”. O astfel de evaluare globală (care sigur, nu poate ţine cont de patologie) face foarte greu de integrat cele doua imagini - a partenerului ideal şi a partenerului violent în anumite momente. De cele mai multe ori abuzatorul îşi convinge partenerul/a ca e vina acestuia din urmă pentru violenţele pe care le face şi că, dacă partenerul/a s-ar comporta “cum trebuie”, el nu ar fi niciodată violent. Sigur ca nu este adevărat, este doar convingător.”

Dr. Hadrian Vaida, medic psihiatru şi specialist în psihologie judiciară, a explicat că există unele semne care indică faptul că o persoană are un comportament predispus la violenţă, chiar dacă acesta încearcă să-l ţină ascuns.

„Lipsa de empatie în anumite circumstanţe, chiar şi în timpul unui film în care sunt scene de violenţă în familie, poate să fie un semn. Este normal ca astfel de scene să trezească o reacţie, să oripileze. Eu realizez că nu e bine să lovesc pe cineva, pentru că provoc durere şi rezonez cu victimele. Însă în cazul psihopaţilor, de pildă, astfel de reacţii lipsesc, sunt neutri, nu conştientizează că este anormal”, arată dr. Vaida.

Pe româneşte, agresorul consideră că este normal să riposteze dacă nu obţine ce doreşte, ce urmăreşte, că nu e mare lucru dacă ţipă, loveşte, abuzează de partener, doar ca să primească ce vrea.

Potrivit lui Vaida, manifestările de violenţă pot fi descoperite încă din copilărie, dar neobservate, acestea pot rămâne în stare latentă şi se pot agrava, transformându-se într-o boală. “ În cazul de faţă, informaţiile sunt prea puţine pentru a stabili dacă e vorba despre o boală continuă, neobservată şi netratată, sau o patologie abia instalată, declanşată de o relaţie dizarmonică, de pildă”, spune medicul care susţine că, având în vedere trecutul violent al lui Boné Ferenc, era doar o problemă de timp ca să izbucnească din nou. „Când te angajezi într-o relaţie, este normal să verifici, să analizezi comportamentul partenerului. Dacă acesta a fost violent cu fostele sale prietene, era doar o chestiune de timp ca acest comportament să se perpetueze”, explică Vaida, potrivit adevarul.ro.

Ferenc Bone nu este la primul derapaj grav în relaţia sa de cuplu. În martie 2022, a fost condamnat la 1 ani şi 3 luni de închisoare cu suspedare pentru loviri şi alte violenţe. Victimă a fost o altă iubită de-a sa, Alexandra Simandi, care a fost bătută de acesta în vara lui 2020. Incidentul s-a petrecut chiar pe o stradă din centrul Clujului: Bone şi-a lovit victima cu pumnii şi picioarele, iar apoi a dat-o cu capul de pavaj.

Tânăra a ajuns în spital şi l-a dat în judecată pe agresor. Acesta nu a făcut puşcărie, dar a fost obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. De asemenea, el a fost obligat să urmeze un tratament, constând într-un program de consiliere psihologică în vederea identificării şi eliminării cauzelor care generează violenţa în comportamentul inculpatului. În plus, el a trebuit să presteze timp de 90 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.