Puterea explică ce e cu Noua `Revoluție Fiscală`. DETALII punctuale

La doar o zi după ce ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunțat o Ordonanță de Urgență care echivalează cu o Revoluție Fiscală, lucrurile par că au luat-o razna. Bursa de la București s-a prăbușit cu până la 20%, asociațiile patronale și profesionale trag semnale peste semnale de alarmă cu privire la efecte, iar firmele din domeniile afectate susțin că afectați în principal vor fi consumatorii deoarece toate costurile se vor transfera în prețurile finale.

În acest context, reprezentanții Guvernului și ai Coaliției PSD-ALDE susțin că lucrurile de abia acum vor intra pe făgașul normal și că măsurile  din ” ORDONANȚA DE URGENȚĂ privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene” sunt menite a pune ordine și a aduce toți actorii la un comportament social-economic corect.

Iată mesajele trasnmise și cum justifică măsurile anunțate deja:

Mesaje generale:

• Ø Actul normativ conține un set de măsuri care au scopul principal de a crește bunăstarea românilor și nivelul investițiilor, astfel încât să stimulăm creșterea economică sustenabilă și inteligentă, prin punerea accentului asupra proiectelor cu beneficii pentru cetățeni
• Ø Guvernul nu introduce nicio nouă taxă. Introducem noi reglementări care să corecteze unele practici din domeniul bancar și în sectorul energiei. Luăm aceste măsuri în urma unei analize riguroase și comparând situația din România cu cea a altor stat europene și cu media europeană.
• Ø Este responsabilitatea noastră politică și guvernamentală să punem în centrul preocupărilor noastre bunăstarea românilor.

Măsuri pentru menținerea prețului la energie electrică și gaze naturale

Ø Prețul energiei electrice și al gazelor naturale pentru consumatorii casnici va fi menținut la nivelul actual pentru o perioadă de 3 ani, până la 28 februarie 2022

Ø Energie electrică - vor fi protejați consumatorii casnici de energie electrică prin instituirea unui mecanism nou, serviciul universal pentru consumatorii casnici, gândit după modelul coșului casnic, care a mai fost aplicat anterior. Acest instrument implică vânzarea de către producători a unei cantități de energie, pentru consumatorii casnici, la un preț reglementat. Nivelul acestui preț și cantitatea de energie ce va fi vândută la preț reglementat vor fi stabilite ulterior, prin reglementari ANRE.

Ø Un astfel de mecanism funcționează și în alte state membre ale Uniunii Europene, precum Italia și Franța. Se discută introducerea lui și în Marea Britanie

Ø Gazele naturale – se menține nivelul actual al prețurilor pentru consumatorii casnici, pentru următorii 3 ani.

Ø Pentru consumatorii non-casnici, prețul gazelor naturale va fi plafonat la nivelul stabilit ca medie a prețului gazelor din producția internă – respectiv 68 lei/MWh – prețul de import și cel de înmagazinare.

Ø Este o măsură de stimulare a industriei, cu impact important pentru economie, având în vedere faptul că în prezent gazelle din import reprezintă 10-15%, iar pentru iarna următoare se estimează o creștere de până la 30%.

Ø Măsurile au fost luate după analize temeinice cu privire la practicile incorecte ale companiilor din domeniu. Iată câteva exemple:

EON Energie România, cu o cifră de Afaceri de 4,8 miliarde de lei, a plătit impozit pe profit 4,4 milioane de lei. Un procent aproximativ 0,8 la mie.

Electrica Furnizare, companie cu o cifră de Afaceri de 3,8 miliarde lei, a plătit 3 milioane de lei impozit pe profit. Un procent aproximativ 0,7 la mie.

Complexul Energetic Oltenia, exemplu pozitiv, cu o cifra de afaceri de 2,9 miliarde lei a plătit impozit pe profit de 95 milioane de lei

Hidroelectrica – cu o cifră de afaceri de 3,2 miliarde a plătit impozit pe profit de 24,2 milioane lei, aproximativ 8%.

Defensive lines:

1.     Cât câștigă statul din aplicarea acestei măsuri?

Ø Este o măsură ai cărei scop principal este protejarea consumatorilor casnici și susținerea industriei, ca ramură importantă care contribuie la creșterea economică. Potrivit estimărilor, încasările la buget vor crește pe net cu 1 miliard de lei. Estimările au fost făcute având în vedere faptul că din taxa de 3% vor fi colectați mai mulți bani la buget, însă din aplicarea supraimpozitării și din dividend vor fi colectate mai puține fonduri decât acum, mai ales în condițiile în care coaliția PSD-ALDE a renunțat la proiectul din Parlament de creștere a supraimpozitării.

2. Ce se va întâmpla peste 3 ani? Vor crește brusc prețurile?

Ø Trebuie să privim lucrurile în perspectivă: în următorii 3 ani vor fi puse în funcțiune noi capacități de producție, cee ace înseamnă că riscul ca prețurile la energie să crească este minor.

PILONUL II DE PENSII

Se introduc mai multe modificări benefice pentru români.

• Ø Fondurile din Pilonul II vor putea participa la finanțarea proiectelor strategice de infrastructură în regim parteneriat-public-privat. Banii contribuabililor vor putea fi folosiți pentru dezvoltarea infrastructurii
• Ø Cetățenii care au contribuit minimum 5 ani vor putea opta pentru retragerea din Pilonul II înainte de pensionare. Fondurile acumulate le vor putea fi transferate, dar se va reține un comision de retragere de 2%.
• Ø Responsabilizăm administratorii de fonduri de pensii. Modificăm comisioanele încasate de administratorii privați, astfel încât să fie aplicate în funcție de rata de rentabilitate a fondului administrat. Administratorii privați care se dovedesc eficienți vor primi un comision mai mare, cei ineficienți, un comision mai mic.
• Ø Argument: În prezent, pentru anul în curs, la 10 de miliarde de dolari fonduri administrate, 100 de milioane reprezintă comisioanele

Detaliat:

• Ø deducerea unui procent din activul net total al fondului de pensii administrat privat, dar nu mai mult de 0,07% pe lună, astfel: 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul ratei inflaţiei; 0,03% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la un punct procentual peste rata inflaţiei; 0,04% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 2 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,05% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 3 puncte procentuale peste rata inflaţiei, 0,06% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este cu până la 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei; 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este peste 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei."

• Ø Se modifică cerințele referitoare la deținerea capitalului social al firmelor care administrează fondurile de pensii astfel încât cei care administrează mai mult de 500 de milioane de euro să dețină cel puțin 10% din suma administrată

Defensive lines: ALDE este de acord cu modificările aduse Pilonului II de pensii?

• Ø Pilonul II de pensii va fi menținut. Măsurile propuse au scopul să determine o mai bună eficiență și o administrare mai performantă a fondurilor contribuabililor.

TAXA PE COMUNICAȚII

Introducem mai multe măsuri, precum:

• Ø 1. Majorarea tarifului de monitorizare calculat ca procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează, în cazul persoanelor care au avut calitatea de furnizor pe parcursul întregului an calendaristic anterior.
• Ø Procentul se va determina anual, în cuantum de 3%, ca raport între:

a) cheltuielile administrative, din care se scad veniturile din alte surse; şi

b) cifra de afaceri cumulată.

• Ø Până acum, procentul era de 0,4%.
• Ø Fondurile ce provin din această modificare, aproximativ 100 de milioane de euro, vor fi utilizați pentru digitalizarea administrației publice

• Ø 2. Introducem reglementări în perspectiva licitațiilor pentru blocurile de frecvență 5G (care vor fi scoase la licitație) și 3 G (care expiră în 2020 și 2022)
• Ø Pentru operatorii frecvențelor 3G se va aplica o taxă de 4% din cifra de afaceri a industriei, raportată la numărul de ani de concesiune a licenței
• Ø Pentru operatorii frecvențelor 5G se va aplica o taxă de 2% din cifra de afaceri a industriei, raportată la numărul de ani de concesiune a licenței

• Ø 3, Introducem contravenții în corelare cu cifra de afaceri

Argumente:

• Ø Am luat aceste măsuri în condițiile în care:
• Ø Ultima licitație făcută în Italia pentru frecvența 5G este de 6,8 miliarde de euro
• Ø O analiză a impozitelor plătite de operatori arată că:
  • Vodafone – la o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei a plătit impozit pe profit 26 milioane de lei
  • Orange – cu o cifră de afaceri de 5,3 miliarde lei, a plătit impozit pe profit de 50 de milioane de lei

Taxa pe  lăcomie

• Ø De asemenea, avem în vedere unele măsuri pentru corectarea practicilor incorecte față de populație, întâlnite atât în sectorul bancar, cât și în cel al utilităților.
• Ø Am văzut cu toții cum în ultimii ani dobânzile de creditare și nivelul comisioanelor au împovărat românii care s-au împrumutat la bănci
• Ø Din acest motiv, vom stabili un prag de 1,5% al ROBOR pe care băncile îl vor putea aplica fără să fie taxate. Dacă acest prag va fi depășit, vor fi aplicate progresiv, în funcție de nivelul creșterii, taxe pe valoarea activelor
• Ø Este o măsură luată după o atentă analiză, menită să protejeze populația care se împrumută

DETALII:

• Ø Taxa pe lăcomie se diferenţiază astfel:
• Ø 0,2%, dacă media trimestrială ROBOR este cuprinsă între 1,5 și 2 puncte procentuale, inclusiv.
• Ø 0,4%, dacă media trimestrială ROBOR este între 2 – 2,5 puncte procentuale, inclusiv;
• Ø 0,6%, dacă media trimestrială ROBOR este între 2,5 - 3 puncte procentuale, inclusiv;
• Ø 0,9%, dacă media trimestrială ROBOR este între 3 – 3,5 puncte procentuale, inclusiv.
• Ø Dacă media trimestrială ROBOR depășește cu peste 2 puncte procentuale pragul de referință, taxa de 0,9 % se majorează progresiv cu câte  0,3 puncte procentuale la fiecare depășire de 0,5 puncte procentual.
• Ø Media trimestrială ROBOR reprezintă media realizărilor din ultimul trimestru, anterior trimestrului pentru care se calculează această taxă.

ARGUMENTE:

• Ø Am luat această măsură după o analiză atentă care a arătat că profiturile   instituțiilor financiar-bancare din România sunt printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Mai exact, randamentul băncilor în România este de 21,2%, în timp ce media europeană este de 7,2%. În Franța aceasta este de 7%, în Polonia de 9,2%, în Bulgaria de 13%, în Germania de 3%, adică de șapte ori mai mica decât în România.
• Ø De asemenea, diferența dintre dobânda de credit și dobânda de deposit este de 6,8 în România, în timp ce media europeană este de 2,1.
• Ø Aplicarea acestei măsuri va contribui la reducerea riscului de plată al consumatorilor de credite și la reducerea cheltuielilor cu împrumuturile.
• Ø Exemplu: rata medie a unui credit ipotecar standard, din martie 2018, conform Raportului de Stabilitate Financiara este de 828 lei/luna. Daca ROBORUL ar scădea la nivelul de 1,75% atunci rata s-ar reduce la un nivel aproximativ de 740 lei.

Fondul de dezvoltare si investiții

• Ø Unul din obiectivele asumate prin Programul de Guvernare este realizarea unei  creșteri economice inteligente, sustenabile si inclusive bazate pe o forță de muncă calificată și ținând cont că decalajele dintre județe sunt semnificative, este necesară o realocare a fondurilor publice disponibile către localitățile cu potențial financiar mai redus.
• Ø Astfel, se propune înființarea Fondului de Dezvoltare si Investiții, gestionat de Comisia Națională de Strategie si Prognoza, printr-un cont de disponibil.
• Ø Fondul se utilizează pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare precum sănătate(dispensare, centre medicale), educație (scoli, grădinițe, creșe), rețea de apa, canalizare, infrastructura etc.
• Ø Sursa de finanțare o reprezintă împrumuturile în lei, acordate în limita sumei de 10 miliarde Euro, echivalent lei.
• Ø Vor fi finanțate din acest fond proiectele care nu sunt eligibile pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile sau cele pentru care a fost epuizată finanțarea.
• Ø Avem următoarele beneficii: vor fi utilizate excedentele bugetare ale UAT-urilor și vom urmări o dezvoltare regională echilibrată a tuturor regiunilor țării.

"Programul stațiuni balneare",

• Ø De asemenea, vom demara "Programul stațiuni balneare", finanțat sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis de până la 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar
• Ø Sumele pot fi folosite pentru revitalizarea stațiunilor balneare și repunerea lor în circuitul turistic
• Ø Concret, banii pot fi utilizați pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor de acces către aceste stațiuni, construcția și extinderea capacităţilor de tratament balnear, dotări cu echipamente moderne și cheltuieli privind pregătirea personalului medical.

„gROwth - investim în copii, investim în viitor”

• Ø Un alt program de perspectivă, inspirat din grija pentru copiii noștri, este „gROwth - investim în copii, investim în viitor”. Vom susține astfel financiar investiţiile private în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv. Avem ca obiectiv construirea și amenajarea a circa 1.000 de astfel de grădinițe.

Susținerea sectorului construcțiilor

• Ø Un alt domeniu prioritar, pe care îl sprijinim prin reducerea la jumătate a  a taxelor pentru forța de muncă, este cel al construcțiilor.
• Ø Stabilim prin această ordonanță facilități fiscale acordate pentru o perioadă de 10 ani angajaților din sectorul construcțiilor, în scopul de a stimula atât investițiile, cât și reducerea fenomenului muncii la negru.
• Ø Concret, angajații din domeniul construcțiilor vor avea posibilitatea să ajungă la un salariu minim brut de 3000 de lei lunar și la un venit net de aproximativ 500 de euro lunar prin reducerea taxelor datorate pentru forța de muncă

Pensii și salarii mai mari

• Ø Guvernul a majorat pensiile în avans față de prevederile legale și va continua să o facă.

Concret.

• Ø Potrivit legii la fiecare 1 ianuarie valoarea punctului de pensie se indexează cu rata inflației și în acord cu creșterea salariului mediu pe economie.
• Ø Astfel la 1 ianuarie 2017 a crescut la 917,5 lei, față de 871 cât era în 2016.
• Ø Următoarea creștere trebuia să fie, potrivit legii, la 1 ian 2018, dar Guvernul nu doar că  a devansat-o cu șase luni, aplicând-o de la 1 iulie 2017, ci a și majorat valoarea punctului de pensie, care a devenit 1000 de lei, față de 970 cât ar fi fost dacă s-ar fi făcut la termen ( 1 ian 2018).
• Ø Apoi guvernul, la 1 iulie 2018, a devansat din nou, cu șase luni ( față de 1 ian 2019) creșterea punctului de pensie, pe  care l-a adus la 1100 de lei.
• Ø Acum guvernul îndeplinește cerința legală, în sensul că precizează în actul normativ – ordonanța de urgență – că acest nivel de 1100 de lei pentru punctul de pensie este valid la 1 ianuarie 2019; apoi, următoarea majorare legală – cea de la 1 ianuarie 2020, din nou se devansează, de această dată cu 3 luni și urmează să se aplice de la 1 Septembrie când punctul de pensie va deveni 1265 de lei.
• Ø De asemenea se menține de la ianuarie 2019 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari la 640 lei urmând ca, de la 1 septembrie 2019 să fie majorată cu 10%, în avans cu 3 luni , dată de la care noul cuantum va fi de 704 lei.

• Ø Vom continua aplicarea etapizată a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariilor de bază cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018;

• Ø Pentru educație, domeniu prioritar, vom devansa aplicarea majorării salariale
• Ø Astfel, salariile personalului din învățământ vor ajunge la 1 septembrie 2020 la valoarea stabilită inițial pentru anul 2022, așa cum am agreat cu Federațiile sindicale reprezentative din învățământ.

Alte măsuri:

• Ø Având in vedere impactul pozitiv generat de acordarea voucherelor de vacanță, acestea se vor acorda și anul viitor în cuantumul si la valoare din acest an, respectiv 1450 de lei.
• Ø De asemenea, în locul normei de hrană vor fi acordate anual două salarii minime pe economie.

Alte măsuri incluse în OUG:

• Ø Aplicarea taxei suplimentare pentru jocuri de noroc de 3% din totalul taxelor de participare încasate în cursul anului precedent pentru off-line și de 5% pentru on-line.
• Ø Se creează cadrul legal pentru capitalizarea Casei de Comerț UNIREA – 100 de milioane de euro din fonduri SAPARD
• Ø În vederea menținerii echilibrului bugetar, în anul 2019, începând cu luna următoare intrării în vigoarea a legii bugetului de stat pe anul 2019, ministrul finanțelor publice poate aproba limite lunare pentru creditele de angajament, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, în cadrul cărora pot fi încheiate angajamente legale pe tot parcursul anului 2019 pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. Totodată, ministrul finanţelor publice să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite în cazuri deosebite şi pe baza fundamentărilor justificate, precum și ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului.
• Ø La nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară vor distribui și vira  în termen de 60 zile de la data aprobării situațiilor financiare aferente anului 2018,  sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat,  35% din sumele pentru investiile care au ramas nerealizate.

Prin modificările din prezenta ordonanță de urgență, simplificăm și  asigurăm cadrul legal optim pentru realizarea funcției de control ex ante, voluntar, la solicitarea autorităților contractante,  cu efect direct în sensul creșterii ratei absorbției fondurilor structurale, astfel încât să se crească eficiența procesului de achiziții publice și să se reducă semnificativ blocajele.