Qatarul se pregăteşte de un deficit de 7,8 miliarde euro în 2021

După doi ani consecutivi de excedent bugetar, Qatarul, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale lichefiate, se va confrunta din nou în 2021 cu un deficit bugetar, ca urmare a scăderii preţului hidrocarburilor din cauza pandemiei de Covid-19, a anunţat joi Ministerul de Finanţe din Qatar, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Pe baza unui preţ estimativ de 40 de dolari pentru un baril de petrol în 2021, faţă de unul de 55 de dolari luat în calcul pentru exerciţiul în curs, veniturile din hidrocarburi ale Qatarului ar urma să scadă cu 27,6% anul viitor până la 121,6 miliarde riali (aproximativ 27,5 miliarde euro). În aceste condiţii, veniturile totale pentru anul viitor sunt prognozate la 160,1 miliarde riali, comparativ cu 211 miliarde riali în bugetul pe 2020.

"Cheltuielile ar urma să se situeze la 194,7 miliarde riali în 2021 şi, în consecinţă, bugetul ar urma să înregistreze un deficit de 34,6 miliarde riali (aproximativ 7,8 miliarde euro)", a anunţat într-un comunicat ministrul de Finanţe, Ali Cherif al-Emadi.

Citește și: Kamara intervine sarcastic în scandalul acuzației de rasism asupra lui Colțescu: Sunt component al trupei Alb Negru. Oare am voie să mai spun așa?

De asemenea, cheltuielile prognozate pentru 2021 sunt cu 7,5% mai mici comparativ cu 2020, în condiţiile în care mai multe proiecte importante care au legătură cu Campionatul Mondial de fotbal din 2022, care au fost finalizate sau sunt pe cale să fie finalizate.

Potrivit Fondului Monetar Internaţional, Produsul Intern Brut al Qatarului ar urma să se contracte cu 4,5% în acest an. Ministerul de Finanţe mizează pe o nouă contracţie economică de 2,6% în 2020, urmată însă de o relansare de 2,2% în 2021.

Începând din luna iunie 2017 economia Qatarului este afectată, printre altele, şi de un embargou impus de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Egipt. În replică la acest embargou economic şi diplomatic, Qatarul şi-a majorat cheltuielile cu apărarea şi a majorat schimburile comerciale cu alţi parteneri comerciali din afara regiunii.

Majoritatea guvernelor din Golful Persic au fost nevoite să strângă cureaua în condiţiile în care veniturile din vânzările de energie s-au redus iar creşterea economică care nu are legătură cu hidrocarburile a stagnat.