Premium
Quinoa, considerată ''mama sacră a cerealelor'' de către civilizația incașă suprimată de conchistadorii spanioli, ar putea deveni o sursă importantă de hrană în viitor după ce oamenii de știință i-au descoperit secretele genetice în urma unui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate miercuri, informează Reuters.
Cercetătorii au anunțat că au reușit decodarea genomului quinoa și au identificat o genă ce ar putea fi manipulată pentru a se elimina gustul amar al semințelor, acest lucru putând duce la comercializarea pe scară largă a acestei cereale.
Citește și: Studiu: O dietă bogată în proteine, din orice surse, contribuie la sănătatea mușchilor
Quinoa poate fi cultivată în condiții vitrege, precum un sol sărat sau de slabă calitate, la altitudini mari, cu climă rece, ea putându-se dezvolta în zone neprielnice pentru cerealele comune precum grâul sau orezul. Însă prezența chimicalelor toxice și amare numite saponine, din compoziția semințelor sale, a constituit unul dintre impedimentele cultivării pe scară largă.
Studiul recent a identificat o genă responsabilă de producția de saponine din quinoa, ce poate fi modificată pentru a fi cultivată quinoa fără saponine astfel încât semințele ei să aibă un gust dulceag, a explicat Mark Tester, cercetător în cadrul Universității de Științe și Tehnologii King Abdullah din Arabia Saudită, cel care a condus lucrarea publicată în jurnalul ''Nature''.
În prezent, după recoltare, semințele de quinoa trebuie să fie procesate prin spălare și uscare pentru a fi îndepărtate saponinele, anunță Agerpres.
''Quinoa este subutilizată. Este foarte nutritivă, cu un conținut mare de proteine care, lucru important, are un echilibru optim de aminoacizi, ceea ce este neobișnuit pentru o cereală. Nu conține gluten și este bogată în vitamine și minerale'', a precizat Tester. Acesta a adăugat că o creștere a producției de quinoa ar putea contribui la securitatea alimentară în condițiile creșterii populației.
