Premium
Parlamentul ar trebui să joace un rol foarte important, transpartinic, în creionarea unei viziuni legate de sistemul de pensii private din România, a declarat miercuri Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
"Ceea ce am simţit că n-a existat şi am simţit că a fost un deziderat permanent al sistemului a fost nevoia unei viziuni legate de sistemul de pensii private. Cred că asta este ceea ce ar trebui să ne propunem în primul rând. Şi această invitaţie o fac nu întâmplător în aula Parlamentului, pentru că cred că, până la urmă, Parlamentul ar trebui să joace un rol foarte important, transpartinic, în creionarea unei viziuni legate de sistemul de pensii private din România, care cred eu că în momentul de faţă nu există. O viziune care, în esenţă, ar trebui să răspundă la întrebarea cum maximizăm impactul economic social al sistemului de pensii privat din în România. Şi în momentul în care ne propunem să răspundem la această întrebare, cred că ar trebui să plecăm de la 3 elemente de sprijin. 3 elemente de sprijin care consider că ar trebui să le să întrunească un consens înainte de a construi orice altceva. Primul element de sprijin este recunoaşterea faptului că este un proiect de succes", a declarat Radu Crăciun, la masa rotundă privind viitorul pensiilor românilor organizată de Comisia pentru antreprenoriat şi turism a Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.
El a menţionat că sistemul de pensii private este unul dintre puţinele proiecte de succes cu care România se poate lăuda. Iar ca un corolar al acestui acestui proiect de succes, el a amintit importanţa stimulării economisirii pe termen lung.
"În esenţă, pensiile private sunt un vehicul. Ele nu sunt un scop în sine. Eu sunt un vehicul prin care românii sunt de fapt, încurajaţi, obligaţi să economisească pe termen lung, pentru că nici românii şi nici alţii din Europa nu economisesc suficient pentru pensie. Deci un vehicul care ar trebui să servească acestui scop. Al doilea element de sprijin, iarăşi, care ar trebui să stea la baza acestei viziuni, este recunoaşterea faptului că sistemul de pensii private din România utilizează principii deja testate de decenii în alte ţări. Nu inventăm nimic aici. N-ar trebui să inventăm nimic. N-ar trebui să venim cu soluţii exotice, neortodoxe, să zicem că ceea ce avem noi pe aici nu mai are nimeni altcineva. Pentru că, la urma urmei, este suficient să privim la succesul sistemelor de pensii private din alte ţări, unde de decenii s-au strâns sute de miliarde de euro în active. Deci, ar trebui, cred, că, să renunţăm la tot felul de iniţiative care n-au nicio legătură cu experienţa de decenii şi buna funcţionare a fondurilor de pensii în general, şi, dimpotrivă, să ne uităm şi să învăţăm de la ce au făcut alţii şi noi să replicăm ceea ce au făcut ei", a precizat Crăciun.
El a afirmat că ar trebui să se recunoască faptul că domeniul este unul foarte tehnic, nu unul care poate fi discutat "pe colţul mesei, pe un şerveţel".
"E un domeniu pe care îl înţeleg şi-l administrează şi ar trebui, spun eu, să îl îmbunătăţească, în primul rând, experţii în domeniu. Experţi însă care, din păcate, trebuie să constat, sunt prea puţin consultaţi. Şi atunci singura modalitate prin care pot să-şi facă vocea auzită este prin comunicate de presă. Şi ar trebui iarăşi să recunoaştem faptul că nu putem să vindem oamenilor iluzii de genul: se pot obţine randamente ridicate cu risc scăzut. Este o iluzie acest lucru, care de multe ori este vehiculată şi care este ireală. Dar iarăşi, experţii sunt cei care ştiu acest lucru şi ar trebui să să-l explice. Şi, în sfârşit, tot parte a faptului că este un domeniu al experţilor, nu ar trebui făcute modificări de substanţă în pas alergător, prin ordonanţe de urgenţă. Modificările de substanţă trebuie făcute în urma unor discuţii între toţi cei care ştiu, cunosc, sunt specialişti şi care pot să prezinte avantajele şi dezavantajele", a declarat Radu Crăciun.
Totodată, el a spus că al treilea element de sprijin ar trebui să fie recunoaşterea faptului că fondurile de pensii private sunt acumulări de capital românesc.
"Una dintre principalele surse de capital românesc, dacă este să ne gândim la valoarea acumulată până în momentul de faţă. Şi nu e puţin lucru. Pentru că suntem într-un context, nu e aşa, domnule Popa, în care masa monetară e în scădere peste tot în lume. Băncile extrag lichiditate din piaţă. Asta ce înseamnă? Înseamnă că va exista din ce în ce mai puţin capital disponibil şi va fi din ce în ce mai scump şi mai selectiv. Da? Noi avem aici 18 miliarde de euro. Ce facem cu ei? Deocamdată cumpărăm foarte multe titluri de stat. Deci, aceştia ar fi, cred, principalii 3 piloni, elemente de sprijin pe care ar trebui construită o viziune. Vestea bună este că deja avem stimulul de a ne îndrepta spre această viziune şi stimulul este legat de faimosul PNRR. PNRR, care face referire la o serie de elemente de dezvoltare a sistemului de pensii private", a declarat Radu Crăciun.
El a mai arătat că România nu are o lege a plăţii pensiilor private, lege care trebuia să existe de ani buni.
La rândul său, Alexandra Smedoiu, preşedinte CFA România, a afirmat că organizaţia a realizat un studiu care arată că publicul doreşte ca venitul de la pensionare să fie cel puţin 75% din ultimul venit net. Pensia decentă în acest fel a fost calculată, pentru datele de la începutul anului, la aproximativ 3000 de lei.
"Românii îşi doresc o pensie de cel puţin 75% din salariul mediu net, iar ca să realizăm acest lucru efortul este unul uriaş", a spus Alexandra Smedoiu.
