Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila a declarat că se estimează că, până în 2050, infecţia cu bacterii multirezistente la antibiotice va fi prima cauză de deces în lume, iar apoi vor urma decesele cauzate de bolile cardiovasculare şi cancer. El a precizat că din cauza infecţiilor nosocomiale mor, anual, în Uniunea Europeană 50.000 de persoane.
”Vreau să vă spun că, de exemplu, în Uniunea Europeană, într-un an de zile, se estimează că prin infecţii cu bacterii multirezistente, de obicei nosocomiale, mor câteva zeci de mii de persoane, în toată Uniunea Europeană, 50.000 de persoane mor în fiecare an. Teama noastră este că acest lucru se va extinde dacă nu limităm circulaţia, dacă nu dezinfectăm, dacă nu tratăm corect cu antibiotice. Până în anul 2050, adică peste încă 25 de ani, se estimează că mortalitatea produsă prin infecţii cu bacterii multirezistente va fi prima cauză de deces în lume. Bolile cardiovasculare, cancerul vor urma. Iar costurile pentru acest lucru, adică costurile înseamnă costuri medicale, costuri sociale, costuri indirecte, o să depăşească 100 de trilioane de dolari pe an. Deci ceva enorm”, a declarat Alexandru Rafila, luni seară, la Medika TV, potrivit news.ro
El a explicat legătura între consumul de antibiotice şi rezistenţa bacteriilor la antibiotice.
”Ţările nordice consumă foarte puţine antibiotice. Eu vă sfătuiesc să mergeţi în Suedia să încercaţi să obţineţi un antibiotic. Şi o să vedeţi că e foarte greu. Ei nici nu tratează cu antibiotic decât atunci când infecţiile sunt serioase. (...) În sud avem altă tradiţie. Care sunt ţările care consumă antibiotice: România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia. Aici se consumă multe antibiotice şi o să vedeţi hărţile în roşu închis şi la consum şi la rezistenţă. Deci e clar că e o corelaţie”, a precizat Rafila.
El a vorbit şi despre conceptul One Health.
”Nu ştiu dacă aţi auzit de conceptul One Health, tot se discută despre o sănătate unică. Conceptul One Health s-a dezvoltat de la rezistenţa la antibiotice. Pentru că şi tratarea şi mai ales hrănirea animalelor sau peştilor de acvacultură cu antibiotice duce la acelaşi fenomen. Bacteriile pot să producă infecţii şi la om şi la animal. Şi mai mult, poluează mediul. Şi când în mediu încep să fie bacterii multirezistente, începi să ai o problemă. Chiar şi fabricile de medicamente au nişte reglementări acum, care sunt destul de dure în ceea priveşte deversarea şi de antibiotice rezultate din procesul de producţie, pentru că astea poluează mediul şi duc la apariţia de bacterii multirezistente”, a declarat Alexandru Rafila.
Rafila: În UE sunt şase, şapte infecţii nosocomiale la 100 de cazuri externate. În România sunt în jur de 1,5. Raportăm de patru, cinci ori mai puţine infecţii decât media în UE
Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila a afirmat că România raportează de patru, cinci ori mai puţine infecţii nosocomiale decât media din Uniunea Europeană. El a precizat că, dacă în UE sunt şase, şapte cazuri la 100 de externări, în România cifra raportată este de 1,5. Rafila a adăugat că în ţara noastră sunt mai multe infecţii nosocomiale decât cele raportate.
Alexandru Rafila a vorbit despre modul în care se raportează infecţiile nosocomiale.
”Ele se raportează într-un sistem electronic care este funcţional. Este un ordin de ministru din 2022 care reglementează raportarea bolilor infecţioase, transmisibile şi una dintre ele este această infecţie nosocomială sau cum se spune în limbaj actualizat: infecţii asociate asistenţei medicale, adică infecţii care apar ca urmare a unui act medical. Ele apar în cursul spitalizării sau la maxim 48 de ore de la încheierea spitalizării. Există în toată lumea”, a explicat fostul ministru al Sănătăţii.
El a precizat că în ţara noastră este o problemă cu raportarea corectă a acestor infecţii.
”Totuşi avem câteva probleme sistemice pe care le-am abordat şi o să vă spun şi cum le-am abordat ca să putem să rezolvăm această problemă. Prima problemă e legată de lipsa de informare corectă. Aceste infecţii există peste tot. Nu există zero infecţii. Procentul de infecţii în Uniunea Europeană raportat la 100 de cazuri externate este undeva în jur de 6-7 infecţii la 100 de cazuri externate. În România sunt în jur de 1,5. Deci raportăm cam de 4-5 ori mai puţine infecţii decât se raportează mediu în Uniunea Europeană. Lucrul ăsta nu este credibil pentru că, în mod evident, sunt mai multe decât cele raportate”, a precizat Alexandru Rafila.
El a adăugat că un spital care diagnostichează corect şi raportează corect este un spital care este mult mai sigur decât un spital care nu diagnostichează şi nu raportează.
Rafila a subliniat că aceste bacterii sunt rezistente la antibiotice.
”O altă adaptare a microorganismelor, care este îngrijorătoare pentru sănătatea publică în general, este rezistenţa la antibiotice. Pentru că s-a constatat că infecţiile produse de bacteriile multirezistente la antibiotice se tratează tot mai greu şi câteodată nu se pot trata. De multe ori aceste infecţii apar la pacienţi cu diverse afecţiuni, sunt foarte serioase, pacienţi cu arsuri mari, de exemplu, care nu au o alternativă terapeutică. Şi atunci ceea ce putem să facem noi este următorul lucru: să urmărim şi să limităm circulaţia bacteriilor multirezistente, dacă avem o infecţie, atunci ea trebuie identificată, raportată, supravegheată încât acea infecţie să nu se ducă şi la alţi pacienţi. Mai ales dacă discutăm de pacienţi care sunt în Terapie intensivă”, a transmis fostul ministru al Sănătăţii.
El a prezentat şi un studiu făcut de Centrul European de Control al Bolilor.
”De două, trei ori în ultimii 10-15 ani, Centrul European de Control al Bolilor a făcut în toate ţările din Uniunea Europeană un studiu de prevalenţă de moment. Ce înseamnă asta? Echipe de specialişti merg într-un anumit moment într-un număr de spitale, din România, de exemplu, sau din Franţa, şi identifică toţi pacienţii care au o infecţie nosocomială în ziua respectivă sau în cele două zile când se face această evaluare. Şi se extrapolează rezultatele la un an de zile. Prevalenţa de moment în România a fost peste 5. Deci noi când raportam 0,4, de fapt aveam 5,2-5,4”, a explicat Rafila.
El a adăugat că această raportare este condiţionată şi de existenţa în spital a unui laborator de microbiologie.
”Noi am luptat foarte mulţi ani să începem să creştem această raportare, dar această raportare e condiţionată de două, trei lucruri. În primul rând, trebuia ca în spital să existe un laborator de microbiologie. Am făcut această reglementare. Şi fiecare spital, mai ales spitalele importante, care au multe secţii, trebuie să aibă un laborator sau un compartiment de microbiologie. Şi e bine ca acest laborator sau compartiment să nu fie externalizat. (...) Microbiologia trebuie făcută în momentul în care ai o suspiciune sau când vrei să verifici un portaj, o faci imediat şi atunci nu poţi să trimiţi la un laborator extern care vine dimineaţa sau e weekend sau durează şi trebuie să poţi să faci imediat”, a afirmat Alexandru Rafila.
El a menţionat că prin PNRR au fost reabilitate şi dotate 119 spitale cu astfel de laboratoare.
”Poţi să ai o infecţie nosocomială banală, o infecţie urinară sau o infecţie de plagă, care se vindecă în două, trei zile cu un tratament banal şi nu se transmite. Dar asta trebuie raportată şi aia la rândul ei. Pe mine mă interesează infecţiile invazive produse de bacterii multirezistente la pacienţi critici, care poate să fie un pacient cu arsuri, un pacient care are un suport respirator. Există o formă de infecţie care se numeşte pneumonie asociată ventilaţiei. Pacienţii care sunt ventilaţi mecanic pot să facă o pneumonie care e foarte gravă că ei deja au o afecţiune preexistentă foarte gravă”, a mai declarat fostul ministru al Sănătăţii.
Comentează