Consiliul Superior al Magistraturii a transmis joi că raportul OCDE privind România aduce concluzii favorabile pentru sistemul judiciar și cadrul anticorupție, într-un moment în care aderarea la organizație este un obiectiv strategic de țară, iar evaluarea instituțiilor românești include și funcționarea justiției.
În comunicatul transmis după publicarea studiului economic al OCDE pentru 2026, CSM arată că documentul „evidențiază o serie de evoluții favorabile în ceea ce privește progresele economice și instituționale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar și cadrul anti-corupție” și subliniază că, deși raportul menționează și provocări persistente, el identifică „mai multe domenii în care România a realizat progrese importante, precum domeniul justiției și integrității publice, care se impune a fi remarcate”.
Mesajul CSM: raportul OCDE contrazice teza unei justiții afectate de corupție sistemică
CSM afirmă explicit că lectura raportului OCDE nu confirmă discursul public negativ promovat în ultima perioadă la adresa sistemului judiciar. „Concluziile reflectate în raport nu susţin narativul public propagat de o parte a mass media şi a mediului politic, conform căruia justiţia este afectată de corupţie sistemică, astfel de afirmaţii fiind lipsite de suport factual şi deosebit de nocive pentru imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în capacitatea puterii judecătoreşti de a îndeplini un act de justiţie corect şi de calitate, în beneficiul cetăţenilor”, se arată în comunicat. Consiliul merge mai departe și arată că „acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populaţiei în justiţie”.
Această poziție a CSM se bazează pe mai multe concluzii din raportul OCDE. Potrivit comunicatului, „51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupția, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din toate țările UE”, iar „durata medie a cazurilor penale de corupție în România rămâne doar ușor deasupra mediei UE, indicând că instanțele sunt, în general, capabile să asigure pedepsirea faptelor de corupție în limite rezonabile de timp”. Consiliul mai invocă și faptul că, potrivit raportului, 39% dintre cetățeni apreciază eforturile statului de combatere a corupției ca fiind eficiente, procent aflat peste media europeană.
Ce spune OCDE despre anticorupție
Datele din studiul OCDE merg, în linii mari, în direcția invocată de CSM. Organizația notează că România „a luat măsuri importante pentru combaterea corupției în ultimii ani”, că 39% dintre români consideră eficiente eforturile guvernamentale anticorupție, peste media UE, și că sistemul românesc de integritate publică este „în mare măsură în conformitate cu standardele OCDE”, iar în mai multe zone performează peste media OCDE. Raportul vorbește despre cadre juridice solide privind conflictele de interese, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, precum și despre existența unei legislații puternice pentru protecția avertizorilor de integritate, chiar dacă recunoaște că aplicarea practică mai are zone care trebuie consolidate.
Tot în capitolul dedicat integrității, OCDE arată că DNA are „o experiență solidă în urmărirea penală cu succes a cazurilor de corupție”, că 51% dintre români cred că există suficiente condamnări de succes pentru a descuraja corupția și că durata medie a dosarelor penale de corupție este doar ușor peste media europeană, ceea ce indică faptul că instanțele reușesc, în general, să asigure tragerea la răspundere într-un termen rezonabil. Pentru CSM, aceste constatări sunt cu atât mai importante cu cât vin într-un raport de evaluare externă, elaborat într-un proces de aderare la OCDE care privește ansamblul standardelor instituționale ale statului român.
Legile justiției din 2022, invocate ca punct de sprijin
Un alt punct pe care CSM îl pune în prim-plan este evaluarea favorabilă a reformelor legislative din justiție. „Raportul reţine că România a adoptat trei legi revizuite ale justiției în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaționale, promovând prin intermediul legislaţiei adoptate integritatea şi independenţa magistraţilor”, se arată în comunicat. Consiliul adaugă că „eforturile României de a promova integritatea magistraților sunt solide, comparativ cu media OCDE” și susține că a avut „o contribuţie majoră” la adoptarea acestui cadru normativ, prin propuneri, observații și avize în procedura legislativă.
Raportul OCDE confirmă, în esență, această direcție și notează că România a făcut pași pentru întărirea integrității și independenței judiciare, inclusiv prin adoptarea celor trei legi ale justiției din 2022, menite să apropie sistemul de standardele internaționale. De asemenea, studiul menționează întărirea cadrului privind riscurile de integritate înainte și după ocuparea funcțiilor publice, inclusiv pentru oficialii aflați în poziții de risc, precum și modificările recente privind protecția avertizorilor care raportează cazuri de mită internațională.
Integritate publică și protecția avertizorilor
În comunicat, CSM insistă și pe zona de integritate publică, arătând că „Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE arată că lupta anti-corupție și sistemul de integritate din România sunt în mare parte aliniate la standardele OCDE, existând reguli clare privind conflictul de interese”. Consiliul subliniază că „în mai multe domenii, România performează peste media OCDE”, inclusiv la „gestionarea conflictelor de interese, reglementarea finanțării partidelor politice și cadrul de protecție a avertizorilor de integritate”. Totodată, CSM arată că raportul consemnează existența unei „legislații puternice pentru protecția avertizorilor de integritate”, iar modificarea recentă a Legii nr. 319/2024 este prezentată drept o întărire a mecanismelor de combatere a corupției externe.
Această parte este susținută și de textul raportului OCDE, care vorbește despre o aliniere largă la standardele organizației și despre performanțe peste medie în unele segmente ale cadrului de integritate. Studiul mai arată că România a devenit parte la Convenția OCDE privind combaterea mitei funcționarilor publici străini și că a continuat să facă progrese în acest domeniu, chiar dacă rămâne loc pentru o aplicare practică mai eficientă.
Un bilanț favorabil, dar nu lipsit de avertismente
Raportul OCDE nu descrie un tablou perfect. Organizația notează că percepția corupției rămâne ridicată în România și că, la finalul lui 2025, au existat preocupări publice privind independența judiciară și modul de gestionare a unor dosare de corupție, ceea ce a dus la constituirea unui grup de lucru pentru evaluarea acestor semnale și a legislației relevante. Totuși, chiar și în acest cadru, OCDE vorbește despre progrese reale, despre un istoric solid al instituțiilor anticorupție și despre un cadru de integritate care, în mai multe privințe, se apropie sau depășește standardele medii ale organizației.
În acest context, mesajul transmis de CSM este că evaluarea externă a OCDE trebuie privită și ca o validare a direcției urmate de justiția română în ultimii ani. „Consiliul consideră că aceste concluzii confirmă direcția corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar și reflectă angajamentul constant al autorităților judiciare pentru consolidarea statului de drept, a independenței justiției și a încrederii publice”, se arată în comunicat. Instituția afirmă că va continua cooperarea cu toate autoritățile relevante pentru „menținerea și consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetățenilor și al unei justiții eficiente, credibile și predictibile”.
Comentează