Un nou set de hotărâri definitive a întărit poziția băncilor în războiul cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pe tema anuităților.
Tribunalul București a respins, peste vară, apelurile ANPC în patru dosare, consfințind victoriile OTP Bank (Banca Transilvania după fuziune), Vista Bank, Alpha Bank (UniCredit Bank după fuziune) și Raiffeisen Bank. Numărul proceselor câștigate definitiv de bănci urcă la șapte, iar acolo unde încă nu există hotărâri definitive, instanțele de fond au dat, pe linie, dreptate băncilor: scorul de parcurs rămâne 19–0, notează profit.ro.
Cum s-a ajuns aici
În primăvara lui 2023, pe fondul exploziei inflației și al scumpirii accelerate a creditelor cu dobândă variabilă după majorările BNR, ANPC a amendat cele mai mari 19 bănci din România. Instituția a acuzat practici comerciale înșelătoare la creditele cu amortizare în rate egale – anuități – susținând că debitorii ar fi dezavantajați fiindcă, la început, plătesc preponderent dobândă și abia ulterior capital. Băncile au contestat vehement, iar chiar din interiorul ANPC au existat semne de întrebare față de temeiul juridic. Instanțele au respins teza că un debitor „cu pregătire medie” nu ar putea înțelege graficul de rambursare și au subliniat că rambursarea în anuități este prevăzută expres de lege, alături de varianta în rate descrescătoare.
Pe fond sau pe procedură?
În foarte puține cauze judecătorii au intrat pe fondul problemei. Majoritatea amenzilor au căzut pentru că ANPC a depășit termenul legal de 6 luni pentru aplicarea sancțiunii de la data semnării contractului – pe scurt, faptele s-au prescris. Asta nu echivalează cu o confirmare juridică a „perfecțiunii” anuităților, dar arată că, procedural, valul de sancțiuni a fost croșetat în afara termenelor. În paralel, ordinele semnate de președintele de atunci al ANPC, Horia Constantinescu, prin care băncilor li se cerea refacerea graficelor astfel încât ratele să conțină „proporții egale” de dobândă și principal – o inovație care nici măcar nu „închidea” matematic împrumutul – au fost suspendate și, în unele cazuri, anulate. În mai, Curtea de Apel București a anulat ordinul emis împotriva ProCredit Bank, după ce banca câștigase în apel speța principală.
Cine a trecut definitiv linia de sosire
Până acum, First Bank, Libra Bank, ProCredit Bank, OTP Bank, Vista Bank, Alpha Bank și Raiffeisen Bank au obținut hotărâri definitive în favoarea lor. Alte dosare încă așteaptă apelul sau motivările, iar unele termene ale ANPC – precum în litigiile cu Credit Europe Bank și Techventures Bank – au fost amânate din cauza protestului magistraților. În cazul Băncii Transilvania, contestația admisă în aprilie 2024 la Judecătoria Cluj-Napoca a fost motivată abia în vară, ceea ce a împins depunerea apelului ANPC spre august și, practic, o soluție definitivă spre anul viitor.
Anuitate versus rate descrescătoare, pe înțelesul tuturor
Ambele modalități sunt legale, dar efectele lor diferă. În anuitate, plătești aceeași rată lunară pe toată durata, ceea ce la început înseamnă mai multă dobândă și mai puțin principal. Exemplul clasic: la un credit de 100.000 de euro pe 30 de ani, cu 5% dobândă anuală, rata este de circa 537 de euro, prima lună având aproximativ 120 de euro principal și 417 euro dobândă; totalul dobânzilor pe viața creditului urcă spre 93.250 de euro. În varianta cu rate descrescătoare, începi mai „abrupt” – prima rată este în jur de 694 de euro – însă totalul dobânzii scade spre 75.200 de euro. Diferența „costă” la început, motiv pentru care mulți debitori nu se califică la sumele dorite dacă aleg descrescătoarele.
Ce înseamnă pentru românii de rând
În primul rând, nu urmează recalculări forțate ale ratelor și nici „împărțiri egale” între dobândă și principal. Contractele rămân așa cum au fost semnate, iar graficul de anuitate nu este o practică interzisă. Pentru debitorii actuali, mesajul e că instanțele nu văd în sine anuitatea ca o înșelătorie și că „repararea” prin ordin administrativ nu stă în picioare. Pentru cei care iau acum un credit, adevărata alegere se face la început: anuitate pentru o rată constantă și previzibilă, dar cu mai multă dobândă plătită la început, sau rate descrescătoare pentru un cost total mai mic, însă cu primele luni considerabil mai grele. Dacă veniturile permit, opțiunea cu rate descrescătoare reduce povara totală; dacă bugetul e strâns, anuitatea asigură stabilitate lunară, chiar dacă plătești mai mult în timp.
De ce scandalul a fost atât de mare
Momentul sancțiunilor ANPC a coincis cu perioada în care românii vedeau cum le explodează ratele, din cauza actualizării indicilor la creditele cu dobândă variabilă într-un context de inflație cu două cifre. Așteptarea publică a fost pentru o „supapă”. Autoritatea a încercat o intervenție dură, dar justiția a citit litera legii: anuitățile sunt permise, iar abaterile invocate nu pot fi sancționate după termen. În plan reputațional, băncile obțin un balon de oxigen, iar ANPC rămâne cu povara unor dosare pierdute, multe pe chestiuni procedurale.
Ce urmează
Mai sunt apeluri de judecat, unele motivate cu mare întârziere. Tendința jurisprudențială e însă clară: fie pe procedură, fie pe fond, băncile câștigă. Pentru consumatori, lecția practică este să-și facă socotelile la intrarea în credit, să compare scenariile și să ceară simulări clare pe ambele sisteme de rambursare. Iar pentru cine e deja în credit și se sufocă, soluțiile rămân clasicele refinanțare, conversie sau renegociere, nu ordinele administrative spectaculoase care, iată, se prăbușesc în instanță.
„Ratele nu mint” câtă vreme sunt explicate corect înainte de semnare. Instanțele au arătat că problema nu a fost matematica anuității, ci felul în care statul a încercat, prea târziu și prea abrupt, să răspundă unei dureri reale din piață.
Comentează