Ziarul Financiar:
Săptămâna trecută, România fiind ocupată cu bilanţul DNA, criza bebeluşilor, Brexit, Legea dării în plată (ieşirea agresivă în public a guvernatorului BNR), două ştiri au trecut neobservate, fără să prindă prima pagină sau primul Breaking News. Ele exprimă cel mai bine transformarea economică şi socială a României , cu implicaţii pe scena politică.
Marţi, 200 de mineri de la mina Lonea, care aparţine Complexului Energetic Hunedoara, s-au blocat în mină cerând de lucru şi, mai mult decât atât, au vrut să afle care este viitorul lor. De fapt, care este viitorul minerilor şi a unui întreg sector, care la începutul anilor ’90 era cel mai puternic din România atât economic, cât şi politic.
Acum niciun prim-ministru nu se mai deplasează acolo să stea de vorbă cu minerii, iar sfatul tânărului ministru al energiei Victor Grigorescu pentru ei este să se întoarcă la lucru, să muncească mai mult şi mai bine, pentru că au costuri mari.
Acum 25 de ani, zeci de mii de mineri mărşăluiau şi făceau legea în Capitală, iar orice nemulţumire a lor se lăsa imediat cu majorări salariale şi cu mai mulţi bani trimişi de la Bucureşti...
Acum 25 de ani, industria extractivă avea 267.730 de angajaţi (anul 1990), iar în 1991 au fost 277.634 de angajaţi. În sectorul IT sau de servicii pentru această industrie nu cred că erau mai mult de 1.000 de angajaţi.
În 2014-2015, în România sunt peste 300.000 de oamenii care lucrează în IT, telecom sau în servicii suport pentru ţară sau pentru întreaga lume. În Bucureşti cred că sunt peste 100.000. În schimb, în sectorul extractiv au ajuns să mai lucreze numai 62.000 (datele statistice pe 2013). Dramatic, nu?
România economică şi a investiţiilor nu mai are nevoie de mineri, ci de programatori, softişti, project-manageri, oameni de marketing şi financiar, ingineri telecom şi de construcţii, sau freelanceri în aceste domenii.
O răzbunare amară pentru cei care acum mai bine de două decenii erau fugăriţi pe lângă Universitate: “Noi nu gândim, noi muncim” era sloganul anilor ’90. Acum sloganele sunt în engleză: “Stay in touch. Stay connected. Empower your future” etc.
Copiii celor din anii ’90 sunt acum în prim-plan, iar lumea este a lor. Toată această generaţie de yuppies (young urban professionals) i-a înlocuit pe mineri ca forţă care poate să schimbe un guvern, să decidă alegerile, să mişte activitatea economică şi socială din cel puţin oraşele mari.
Toată această nouă industrie a ajuns să depăşească agricultura (6% din PIB) şi de mult industria extractivă. Exporturile de servicii pe care le realizează în prezent (16 miliarde de euro) sunt duble faţă de toate exporturile întregii Românii din anii ’90.
Nu cred că cineva a vrut să se răzbune în mod deosebit pe mineri pentru că ei au fost “o bâtă politică” în mâna celor care au luat puterea în anii ’90. Dar evoluţiile economice sunt atât de dure, crunte şi nemiloase, încât schimbă cursul istoriei şi al evenimentelor într-un mod în care nu ne aşteptăm.
Romania Libera:
Majoritatea PSD-UNPR-ALDE din Camera Deputaților a luat două decizii cu impact major, săptămâna trecută, asupra situației din Legislativ: suspendarea votului electronic și revotarea unor legi deja votate. Acestea au fost mai puțin comentate, fiind acoperite de alte evenimente, dar au început deja să producă efecte.
Astfel, potrivit sintezei săptămânale a Camerei Deputaților, în ședința de plen de miercuri au fost aprobate nouă proiecte de legi. În premieră însă, listingul de vot nu mai poate fi consultat pe site-ul Camerei Deputaților, iar opinia publică nu poate ști cum a votat un anume deputat.
Cum s-a ajuns în această situație? Liderul PSD, Liviu Dragnea, a reclamat o așa-zisă eroare a sistemului electronic de vot la ședința din 17 februarie, când Camera Deputaților a respins proiectul său – legea defăimării. Biroul Permanent a solicitat o anchetă, în urma căreia s-a constatat că nu există nicio defecțiune la sistemul de vot.
Mai mult, raportul conchidea că dintre cei 34 de deputaţi care nu şi-au exprimat nicio intenţie de vot la legea defăimării, 20 nu au votat, deși au avut cartelele conectate corect, iar 14 au avut cartelele introduse incorect. Cu toate acestea, săptămâna trecută, reprezentanții majorității din Camera Deputaților au decis suspendarea sistemului electronic de vot. Problema va fi tranșată de comisia de regulament din Camera Deputaților. Dar, până la emiterea unui raport de către comisie, acesta va rămâne suspendat. Momentan, potrivit Regulamentului, deputații au la dispoziție trei modalități de vot deschis: electronic, nominal sau prin ridicare de mână, iar ei au votat nominal doar pentru renunțarea la sistemul electronic, însă au decis să adopte proiectele de lege prin ridicare de mână.
Digi24:
Președintele PSRO, Mircea Geoană, a declarat referitor la criza refugiaților că se așteaptă ca anul acesta ca Europa să se confrunte cu un nou val de imigranți, care dacă le este blocat accesul prin rutele tradiționale ar putea ajunge în România. De asemenea, Mircea Geoană a criticat modul în care Uniunea Europeană a gestionat această criză și a spus că ne confruntăm cu o Europă tot mai „centrifugată, șovină și egoistă”.„Este continuarea celui mai mare val de migrație, imigrație, depinde de cum te uiți, pe care Europa l-a avut de la Al Doilea Război Mondial, probabil. Din păcate, pe teren, în pofida acestui armistițiu precar care început să funcționeze în acest weekend în Siria, dacă ne uităm la harta Orientului Mijlociu condițiile nu sunt modificate, mi-e teamă că vom avea încă un an cu peste un milion de refugiați bătând la ușile Europei. La uși închise ale Europei, aceasta este marea diferență față de perioada precedentă. Inițial, Germania, țara cea mai populată și cea mai generoasă din punctul de vedere al beneficiilor sociale. Doamna Merkel a trebuit ușor, ușor să își schimbe atitudinea. Au introdus cote, Schengen-ul este o amintire. Avem mai mult decât controale la frontieră, avem practic niște coridoare de trecere. Austria, de exemplu, nu acceptă mai mult de 80 de refugiați pe zi. Între timp țările europene încep să se arate unele pe altele cu degetul. Viktor Orban vrea să facă un referendum. Mi-este teamă că acest val ca continua și dacă drumul balcanic, care ne-a ocolit până acum, este blocat este probabil ca suprasarcina să deverseze și să ne trezim și pe la noi cu un număr mai mare de refugiați care să încerce să intre ilegal în România, ocolind ruta tradițională”, a spus Mircea Geoană.
Premium
