Premium
Reacția Autorității Electorale Permanente (AEP) la solicitarea de revocare a conducerii sale formulate de Institul de Politici Publice (IPP) pe motiv de nerezolvare a problemei finanțării partidelor politice și mai ales că ar trece cu vederea în controalele sale la felul în care se fac finanțările forțelor politice.
Într-un punct de vedere remis STIRIPESURSE.RO reprezentanții AEP susțin că normele emise de AEP au fost emise conform legislației în vigoare după ce în prealabil AEP-ul a transmis Parlamentului toate recomandările GRECO (Grupului Statelor împotriva Corupţiei). Mai mult... normele au fost în dezbatere publică, iar controalele instituției la partide și sancțiunile care au fost aplicate cu aceste ocazii au fost publicate și există pe site-ul AEP:
Citește și: GAFĂ antologică la B1 TV: Ce a putut să apară la emisiunea lui Sabin Orcan
”Autoritatea Electorală Permanentă amintește că în dara de 22 decembrie 2015 a fost publicat Raportul interimar de conformitate al României, pe tema finanțării partidelor politice.
De la 1 ianuarie 2007, când a declanşat a treia rundă de evaluare care priveşte şi finanţarea politică, până în prezent, GRECO (Grupului Statelor împotriva Corupţiei) a examinat legislaţia a 46 de state membre, inclusiv a României. Aceste evaluări privesc toate aspectele finanţării activităţilor politice, inclusiv transparenţa resurselor utilizate de partidele politice şi candidaţi, modalitatea de monitorizare a reglementărilor şi aplicarea sancţiunilor. Abordarea analitică utilizată este una standard, bazată pe răspunsuri la chestionare scrise şi discuţii la faţa locului, aceasta fiind finalizată prin rapoarte care oferă o imagine imparţială şi fidelă a situaţiei controlului finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Amintim faptul că în anul 2010, în urma evaluării României, GRECO a formulat 13 recomandări privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care presupuneau modificări substanţiale ale legislaţiei şi acţiunii administrative în materie.
În anul 2012, după o nouă evaluare, care a privit şi un proiect de lege elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), GRECO constata „...cu satisfacţie procesul angajat să modifice legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi sprijinul exprimat de Parlament pentru acest proces.
Dacă s-ar adopta, modificările ar umple o serie de lacune identificate în Raportul de Evaluare...” Totodată, GRECO era „...deosebit de încântat să vadă că toate recomandările sunt luate în considerare şi de faptul că Autoritatea Electorală Permanentă pare să îşi consolideze progresiv poziţia şi autoritatea.”
În anul 2014, din cauza dezinteresului actorilor decizionali pentru adoptarea propunerilor de reglementare elaborate de către AEP, în forma propusă de către aceasta, GRECO nota cu îndoială şi îngrijorare lipsa progreselor în domeniul modificării legislaţiei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi intenţiile de a amputa proiectul AEP. GRECO a apreciat situaţia la nivelul anului 2014 ca fiind global nesatisfăcătoare şi a declanşat procedura specială aplicabilă membrilor cu privire la care se constată neconformitatea cu recomandările formulate în raportul de evaluare.
La sfârşitul anului 2015, ulterior modificării legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, GRECO a constatat că din 13 recomandări iniţiale în materie, România a implementat 8 în mod satisfăcător şi 5 în mod parţial, concluzionând că situaţia nu mai este global nesatisfăcătoare. Totodată, GRECO a considerat „... binevenită adoptarea în cele din urmă, în mai 2015, a legislației de modificare a Legii nr. 334/2006 cu privire la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (ulterior republicată în iunie 2015). Această lege, care a fost inițiată de Parlament, a preluat câteva dintre propunerile conținute în proiectul pe care Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) l-a elaborat în anul 2012. România a luat astfel măsuri adecvate pentru a asigura accesul AEP la informațiile financiare, în calitatea acesteia de organ responsabil pentru supravegherea finanțării partidelor politice. GRECO este de asemenea mulțumit să constate că AEP este acum îndrituită să și controleze cheltuielile partidelor și candidaților și că a fost dotată cu resurse materiale, umane și legale pentru a își îndeplini sarcinile într-un mod mai eficient decât până acum. AEP a primit totodată o responsabilitate centrală clară pentru a supraveghea în ansamblu finanțarea partidelor politice în România și este acum clar îndrituită să sesizeze organele de urmărire penală în cazul oricărei suspiciuni de săvârșire a unei fapte penale în legătură cu mandatul său. Termenul de prescripție (administrativ) al contravențiilor a fost acum extins de la 6 luni la 3 ani, ceea ce oferă AEP o posibilitate mult mai bună să urmărească posibilele încălcări ale legii.”
Se poate constata o preocupare constantă a AEP pentru îmbunătăţirea controlului finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi faptul că, până la modificarea cadrului legal în anul 2015, a fost lipsită de instrumentele necesare pentru un control eficient şi de substanţă care să depăşească aspectele strict formale.
Adoptarea de către Guvern a noilor norme metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale va reprezenta, pe de o parte, punctul final al unei reforme începute încă din anul 2011, şi pe de altă parte, startul unui alt tip de control al finanţării politice, axat pe problemele de fond şi nu de formă, care să rezolve şi aspectele restante din recomandările formulate de GRECO.
Pentru mai multe detalii, rapoartele GRECO pot fi consultate la http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/ReportsRound3_en.asp”, se spune în punctul de vedere transmis de AEP.
Citește și: Vești minunate pentru românii cu credite în euro: Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria post-decembristă
