Premium
Europarlamentarul Laurențiu Rebega, vicepreședinte Pro România, a explicat pentru prestigioasa publicație Politico dedesubturile protestului vestelor galbene care a zguduit Franța și Europa.
Rebega spune că demonstrațiile violente din Franța și Belgia ale „vestelor galbene” au surprins pe toată lumea, nu atât prin amploarea lor, cât, mai ales, pentru că nu a existat nicio structură - politică sau sindicală sau nonguvernamentală - care să-și fi asumat organizarea acestor acțiuni. El face o comparație între aceste proteste și cele din România: ”acum mai puțin de un an, în România, în ianuarie 2017, sute de mii de oameni au ieșit spontan în stradă pentru a protesta împotriva unor legi suspectate că ar fi avantajat politicienii corupți”, dar amintește în același context și de Maidanul de la Kiev sau de mobilizarea oamenilor, în Egipt și în alte părți, în ceea ce a fost numit fenomenul Primăvara Arabă. ”În toate aceste situații, organizatorii au fost persoane sau mici grupuri care au folosit rețelele sociale pentru a scoate în stradă milioane de oameni. Dar aceștia nu ar fi răspuns chemărilor dacă nu ar fi existat o stare de nemulțumire profundă și generalizată”, explică Laurențiu Rebega.
Europarlamentarul Pro România consideră că aici trebuie căutată și cauza profundă a demonstrațiilor „vestelor galbene”: ”Dincolo de o scumpire punctuală sau de o scădere relativă a nivelului de trai, în toată Europa se manifestă o nemulțumire a cetățenilor față de politicieni. Pe de o parte, datorită unei lipsei de eficiența a acțiunilor a acestora și, pe de altă parte, pentru că dialogul dintre politicieni și cetățeni a devenit mai formal, mai lipsit de substanță și de înțeles. Acesta este un fenomen care se manifestă în toate țările Uniunii Europene și, cu unele excepții, la toți politicienii, indiferent de partidul din care fac parte”.
Rebega mai spune că una dintre explicații este că guvernanța și legiferarea au devenit extrem de tehnice. Astfel, interdependența pe care o dă globalizarea pentru toate tipurile de activități economice și politice nu poate fi explicată cetățenilor simpli decât cu riscul unor aproximări care alterează adevărul. Într-o asemenea situație, decizia politică este subminată de neîncredere. Într-o epocă în care toate lucrurile se petrec extrem de repede, oamenii nu pot fi mulțumiți cu promisiunea că rezultatele se vor vedea într-un an, doi sau mai mulți. Din păcate, fenomenul acesta de transformare a politicienilor în manageri nu poate fi evitat și va putea fi depășit doar printr-o accentuare a tehnologizării și implementării masive a elementelor de inteligență artificială. Dacă progresul tehnologic a contaminat politica cu management, soluția nu e omorârea managementului, ci separarea rațională a domeniilor, mai spune Rebega.
Există însă și o altă latură a problemei, mai spune europarlamentarul român: carențele dialogului cu cetățenii – iar aceasta este din vina exclusivă a politicienilor. ”Și aici există o explicație care vine tot din interdependențele și accelerările generate de globalizare. Practic, democrația se bazează pe sistemul unor alegeri care au loc din patru în patru sau din cinci în cinci ani. Ar trebui cetățenii să își înghețe opțiunile și aspirațiile pentru patru ani, sau ar trebui politicienii să își adapteze programele la schimbările din societate?, se întreabă europarlamentarul Pro România.
Citește și: Viorica Dăncilă a ajuns la Parlament pentru a prezenta programul Preşedinţiei României la Consiliul UE
El atrage atenția că o societate sănătoasă nu trebuie să fie ca un meci de fotbal care se sfârșește cu unii în extaz și cu ceilalți în agonie.
O altă cauză a problemei pe care o identifică Rebega în democrația contemporană vine din polarizarea extremă a opțiunilor și felul în care aceasta este tradusă în temele electorale majore. Soluții care pot schimba pe termen lung destinul a milioane de oameni sunt decise în marja a 50.01 la 49.99 de procente și atunci opinia de moment a câteva mii de alegători poate genera o frustrare enormă pentru o jumătate din comunitate.
Rebega vorbește așadar de un reziduu emoțional semnificativ, acumulat în timp, care crește acum în multe locuri din UE, chiar dacă nu se vede încă în sondajele de opinie și adaugă că violența nu este o soluție, ci doar agravează problemele. Totuși, e nevoie ca oamenii să se poată exprima liber și să îi sancționeze pe politicienii care nu își îndeplinesc promisiunile, după cum e necesar ca politicienii să ia pulsul străzii și să fie în contact cu alegătorii.
În final, europarlamentarul Pro România spune că, peste toate, este nevoie de investiție în educație, pentru populați, dar și pentru politicieni, potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.
