DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Recomandare de carte: 'Undeva în Transilvania', de Mirel Taloș

Gaudeamus
carte librarie online

Un roman inspirat de fapte reale (o „docu-ficțiune”), deportarea evreilor sălăjeni la Auschwitz in anul 1944, urmărind conviețuirea dintre români și evrei în două localități salajene, satul Jac și orașul Șimleu Silvaniei, de la sfârșitul anilor ’30 până în anul 1944.

Mirel Taloș s-a născut în 1973, a absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău, a făcut studii de filologie hispanică și română la Universitatea București, încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA. Din 2007 până în 2016 a fost deputat liberal, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A debutat în 2018 cu romanul „Colecționarul de nuduri”(prezentat în acestă rubrică la vremea respectivă), roman care a primit Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru volum de debut al Revistei Convorbiri Literare, Premiul pentru volum de debut al Revistei Contemporanul. Acum Mirel Taloș este președinte interimar al Institutului Cultural Român, potrivit mediafax.ro.

Citește și: Câți bani câștigă Ludovic Orban: Ultima declarație de avere a premierului, după ce ajunsese să trăiască cu 3.000 de lei pe lună, alături de soție și copil

Romanul de față, al doilea, publicat de aceeași Editură RAO, a fost lansat anul trecut în cadrul conferinței literare Kisufim de la Ierusalim (evenimentul reunește scriitori neevrei din toată lumea care au publicat literatură cu privire la evrei și la istoria lor.)

Cartea este inspirată de deportarea evreilor sălăjeni la Auschwitz în 1944 și urmărește conviețuirea dintre români și evrei în două localități sălăjene, satul Jac și orașul Șimleu-Silvaniei, de la sfârșitul anilor 30 până în 1944. Romanul, pe care autorul îl caracterizează drept o docu-ficțiune, se bazează în întregime pe fapte reale, pe mărturii culese de autor de la urmaşii unor protagonişti, etnici români din satul Jac și din orașul Șimleu-Silvaniei, care au trăit acele evenimente dramatice. Mai mult, într-o notă care precede romanul, autorul precizează că el însuși este nepotul unuia dintre perrsonaje și strănepotul altuia. În primăvara anului 1944, evreii din Sălaj sunt deportați la Auschwitz (din 8000 s-au mai întors doar 146), iar romanul „Undeva în Transilvania” prezintă desfășurarea acestei operațiuni „ca pe o smulgere din rădăcini a acestei comunități”. (Partea a treia, care acoperă perioada de funcționare a ghettoului improvizat lângă Șimleu Silvaniei, în care au fost strânşi evreii din judeţul Sălaj în luna mai a anului 1944, pentru a fi deportaţi la Auschwitz, se bazează şi pe mărturiile cuprinse în cartea lui Oliver Lustig “Procesul ghettourilor din nordul Transilvaniei”.)

Romanul este prefațat de scriitorul și academicianul Nicolae Breban. „Mirel Taloș - scrie Breban - are meritul – rar, azi, într-o literatură a experimentului și a modelor importate sau inventate «ad hoc», ce fug nu numai din realul prezent și din istoria recentă, morală, psihică sau evenimențială – de a înfrunta, în acest roman, o realitate pe care unii dintre noi, supraviețuitori ai coșmarului de nu importă ce culoare politică, brună sau roșie, am traversat-o și o purtăm în ceea ce numim memorie destinală”.

Citește și: Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României (integral)

Sunt câteva portrete foarte bine realizate, atât evrei (mai ales), români, cât și maghiari. Toate reale, cum precizează autorul, unul singur o ficțiune, Lazăr Klein, cel care pare să scrie despre oroarea războiului pentru generațiile care vin și care și dispare odată cu trenul către Auschwitz, cu manuscrisul său cu tot.

„Se gândise câteva săptămâni la rând ce titlu să pună caietului în care voia să aştearnă gânduri despre viaţă, oameni, cultură şi istorie, să rămână drept urme scrise ale cugetării lui. Reflectase îndelung, mai ales în nopţile lungi de lecturi de istorie şi filosofie, la mai multe variante. Nu era un impuls autobiografic, la urma urmei biografia lui nu era de interes pentru nimeni şi nici nu putea inspira pe nimeni; viaţa lui era o sumă de întâmplări neînsemnate. Se considera un gânditor pentru sine, nu pentru alţii; aprecia bogăţia tăcută a cunoaşterii de sine şi pentru sine. Se hotărâse în final să-şi aştearnă aceste gânduri sub formă de Scrisori. Desigur, modelul erau Scrisorile lui Seneca către Lucilius, nu avea de ce să ascundă asta; în fond, nimic nu e nou în istorie, după cum observase atât de demult Eclesiastul, îşi spunea. Aceleaşi şi aceleaşi lucruri sunt doar văzute şi revăzute din alte şi alte perspective. Ştia Scrisorile lui Seneca aproape pe de rost; era greşit să spună că le citise; mai corect era să se spună că le citea în fiecare zi. (…)Puse la patefon Concertul pentru vioară de Mendelssohn, lucrarea lui muzicală preferată; fluxul mângâietor al sunetelor viorii îi însoţeau lecturile şi îi inspirau scrisul. În seara aceea inaugura caietul; îl deschise, lăsă prima pagină liberă, apoi scrise cu stiloul prima Scrisoare către o generaţie viitoare.”

Partea a treia a romanului, cu înghesuirea celor 8000 de evrei în ghettoul improvizat din apropierea orașului cuprinde fapte de-a dreptul insuportabile, cu exacerbarea antisemitismului – te întrebi dacă s-au petrecut chiar așa, ori autorul a vrut să întărească mesajul său. Anume că rațiunea a fost învinsă și „Dumnezeu îi va supraviețui acestui război, dar omul nu-i va supraviețui.”

Cum scriu editorii, „un roman străbătut de la un cap la altul de tema derivei umanității.”

Mirel Taloș - Undeva în Transilvania. Prefață de Nicolae Breban. Editura RAO. 323 pag.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.