Premium
Recuperarea unor posibile daune urmare despăgubirilor constatate legale de ICCJ în cazul ANRP revine statului român, spun surse judiciare pentru STIRIPESURSE, care arată că acţiunea, aşa cum a arătat şi instanţa de penal, poate fi introdusă la o instanţă civilă.
Mai precis, sursele citate, arată că deşi marea majoritate a persoanelor din dosarul ANRP al fostului deputat Theodor Nicolescu au fost achitate, pentru pretinse fapte de abuz în serviciu şi complicitate, rămâne în picioare chestiunea prejudiciului material.
Această chestiune este exclusiv una civilă în raport de legislaţia aflată în prezent în vigoare.
Un alt detaliu esenţial este acela că statul român a fost parte civilă în dosarul penal în ambele faze ale judecăţii, respectiv fond şi apel, ceea ce înseamnă că a considerat în daună proprie prejudiciul stabilit la acel moment de DNA.
Un alt element factual rezultat pe parcursul procesului penal este rezultatul expertizei stabilită de Curtea de Apel Bucureşti pe parcursul judecăţii. Potrivit celor din dosar expertiza a stabilit prejudiciu zero faţă de statul român, ba mai mult, ar fi relevat că în cel puţin un caz ANRP ar fi despăgubit cu o sumă mai mică unul dintre beneficiari faţă de suma stabilită de experţii desemnaţi de instanţa de judecată.
Concret explică cei din dosar expertiza evaluatorilor ANRP indica o sumă mai mică de acordare ca despăgubire decât suma din expertiza făcută de experţii instanţei CAB.
Cu toate acestea, orice persoană consideră că urmare acordării acelor despăgubiri incriminate penal de DNA, a suferit un prejudiciu se poate îndrepta cu acţiune la instanţa civilă, în decurs de 30 de zile începând de marţi, când a fost dată decizia definitivă.
Potrivit acestora statul român s-ar putea îndrepta împotriva beneficiarilor sau chiar a evaluatorilor din ANRP care au stabilit valorile imobilelor pentru care s-au acordat despăgubirile.
"Dacă statul român consideră la acest moment că a suferit un prejudiciu prin faptul că beneficiarii despăgubirilor au primit sume mai mari decât ar fi fost sumele reale ale pieţei la acel moment, diferenţa dintre suma primită şi cea prezentată de stat trebuie să revină statului român iar ea se cere celui care a încasat-o", explică sursele STIRIPESURSE.
Potrivit aceloraşi surse mai există şi ipoteza în care statul român s-ar putea îndrepta cu acţiunea civilă şi faţă de evaluatori. "Dacă se constată pierderi de bani între expertiza evaluatorilor judecaţi în acest dosar şi expertiza ce s-a făcut în dosarul penal în etapa de judecată la fond, la Curtea de Apel, statul ar putea acţiona în judecată şi evaluatorii ANRP, pe cale civilă, pentru recuperarea sumelor de bani".
Această ipoteză este firavă însă, precizează aceleaşi surse, care amintesc faptul că la Curtea de Apel Bucureşti, expertiza dispusă de instanţă a avut sume foarte apropiate de expertiza evaluatorilor ANRP din documentaţia aprobată de persoanele achitate marţi de instanţă.
Instanţa supremă a achitat, marţi, definitiv, zece persoane, în dosarul ANRP, între care pe fostul şef ANI, Horia Georgescu, pe fosta şefă a ANRP, Ingrid Zaroour, pe foştii vicepreşedinţi ai instituţiei dar şi nişte evaluatori.
Totodată prin aceeaşi decizie instanţa l-a trimis după gratii timp de opt ani de zile pe fostul deputat PNL Theodor Nicolescu, pentru luare de mită şi pe evaluatorul Alexandru Hanu, pentru trei ani de zile, pentru aceeaşi faptă.
Referitor la latura civilă, respectiv, partea privind repararea pretinsului prejudiciu instanţa penală a ICCJ a lăsat cauza nesoluţionată potrivit normelor legale aflate în vigoare.
"În baza art. 397 alin. 5 rap. la art. 25 alin. 5 C.proc. pen., menţine măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele nr.700/P/2014 din 02.04.2015 şi 07.04.2015 asupra bunurilor inculpaţilor Zaarour Ingrid, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Constantin Cătălin, Georgescu Horia, Iuoraş Mihnea Remus, Drulă Dorin Cornel, Mocanu Ingrid Luciana şi Marko Attila Gabor, precum şi măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare, altele decât cele menţionate în ordonanţele de mai sus, ale inculpaţilor Zaarour Ingrid, Vişoiu Gheorghe, Canangiu Constantin Cătălin, Georgescu Horia, Nicolescu Theodor Cătălin, Iuoraş Mihnea Remus, Drulă Dorin Cornel, Mocanu Ingrid Luciana şi Marko Attila Gabor, până la concurenţa sumelor pretinse de partea civilă, luată de prima instanţă prin sentinţa apelată, pentru 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, dacă partea civilă nu introduce acţiune în faţa instanţei civile.”, se arată în minuta deciziei definitive de marți a ICCJ.
