Când un preşedinte de stat intenţionează să propună organizarea unui referendum este o expresie a regimurilor totalitare, când o face Parlamentul pentru demiterea unui preşedinte este expresia voinţei populare. Fost preşedinte PNL, fost premier, actual lider ALDE şi preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu face dovada unei interpretări foarte laxe a instrumentului referendumului în funcţie de interesele sale politice de moment. De-a lungul timpului a avut poziţii contradictorii faţă de această practică, când folosind-o cu entuziasm, cazul celor două referendumuri pentru demiterea preşedintelui Băsescu, când criticând practica atunci când statutul său ca parlamentar afost afectate, aşa cum s-a întâmplat la referendumul dedicat introducerii votului uninominal sau la cel privind trecerea la parlamentul unicameral cu 300 de aleşi.
Vezi și: SURSE - PNL, joc pe sub masă cu majoritatea PSD-ALDE
Iritat de anunţul preşedintelui Klaus Iohannis de iniţiere a unui plebiscit naţional pe tema luptei anticorupţie, în care să fie abordată şi problema graţierii colective, şeful Senatului a ieşit la rampă cu un atac foarte dur.
„Această idee pe care preşedintele a lansat-o de organizare a unui referendum se circumscrie unui alt tip de atitudine, caracteristică regimurilor totalitare, în care dictatorul discută direct cu poporul, peste capul instituţiilor democratice, peste capul Parlamentului, peste capul partidelor politice. Aceste consultări sunt de foarte multe ori extrem de riscante”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, apreciind demersul Cotroceniului drept unul nepotrivit, care nu respectă actuala majoritate parlamentară.
Citeşte şi: Sebastian Ghiță ar fi fost GĂSIT/ VIDEO
Acum aproape doi ani, liderul ALDE avea o părere total diferită faţă de modul de folosire al referendumului, În mai 2014, Tăriceanu propunea iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, a treia de acest fel, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
"Având ca bază probatorie nenumăratele încălcări ale prevederilor constituţionale puse în operă de Preşedintele României în anii 2013 şi 2014, propun iniţierea procedurii constituţionale de suspendare şi demitere a Preşedintelui României, având următorul calendar: suspendarea de către Parlament a Preşedintelui României în preajma datei de 23 septembrie şi organizarea Referendumului de demitere a Preşedintelui României pe data de 2 noiembrie, aceeaşi zi în care se organizează primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Coincidenţa datei primului tur al alegerilor prezidenţiale cu Referendumul de demitere al Preşedintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1", explica atunci Tăriceanu.
În 2012, actualul şef al Senatului era unul din susţinătorii de frunte al folosirii acestui instrument pentru a doua tentativă de demitere a fostului preşedinte, Train Băsescu, invitându-l pe acesta „să nu se folosească de acest referendum pentru a încerca să dezbine societatea din nou”. „Am convingerea că evenimentele de astăzi vor reprezenta în România un moment decisiv de trecere la o democraţie parlamentară”, afirma la acea vreme Tăriceanu.
Dacă acum PSD şi ALDE ameninţă cu boicotarea viitorului referendum iniţiat de Klaus Iohannis, în 2012, acelaşi Tăriceanu cerea instituţiilor media să popularizeze demersul USL de demitere pentru ca românii să se prezinte în număr cât mai mare la referendum şi acuza fostul PDL de "grav atentat la democraţie", prin încercarea de a descuraja prezenţa la urne a cetăţenilor cu drept de vot.
"Cred că şi conştiinţa fecăruia va fi trezită pentru a-i determina să vină la vot în ziua referendumului. Acest lucru trebuie făcut prin toate canalele media, trebuie dat acest mesaj foarte clar că românii îşi decid într-o manieră foarte importantă viitorul pe următorii ani şi, dacă vor să rămână într-o Românie marcată de conflicte, de tensiune, de certuri, de dezbinare, atunci sigur că pot să stea acasă. Participarea la vot a cetăţenilor este, aş spune, un drept, dar şi o importantă obligaţie civică pe care fiecare dintre noi o avem pentru ca să putem influenţa destinul nostru, al copiilor noştri, al fiecăruia în parte. Cred că nu avem dreptul, dacă nu participăm la alegeri, să ne plângem de situaţia care ne afectează din punct de vedere social, din punct de vedere economic sau din punct de vedere politic", mai declara, în 2012, Călin Popescu Tăriceanu.
Vezi și: EXPLOZIV Soția lui Dan Adamescu RUPE TĂCEREA: Mesajul CEL MAI IMPORTANT pe care îl dă
Cu doar trei înainte de acest eveniment, în 2009, confruntat cu ideea preşedintelui Traian Băsescu de organizare a referendumului pentru un parlament unicameral format doar din 300 de reprezentanţi, Tăriceanu minimaliza din nou importanţa referendumului ca instrument democratic de consultare a voinţei populare, anunţând că PNL va depune un proiect de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300.
"Avem de-a face cu o frumoasă şmecherie politică, prin care preşedintele, cu simţul lui extraordinar de a sesiza ce doreşte poporul, vrea să facă un transfer de simpatie către domnia sa", spunea atunci Călin Popescu Tăriceanu, acuzând PDL şi pe Băsescu că prin astfel de practici împing evoluţia României, spre "un preşedinte mare şi extrem de vizibil şi un Parlament mărunţel".
În octombrie 2007, atunci când Băsescu a venit cu tema votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor, Tăriceanu, la acea vreme premier, anunţa că nu este "de principiu" împotriva ideii de referendum pentru vot uninominal, deşi îl considera inutil de vreme ce sondajele arată că românii sunt de acord cu introducerea acestui sistem de vot, la fel ca majoritatea partidelor.
„Respect întru totul prerogativa preşedintelui de a iniţia un referendum pe tema votului uninominal. Am instruit, de aceea, toate ministerele şi agenţiile guvernamentale să coopereze pe deplin şi să facă tot ceea ce li se cere pentru ca acest referendum să se desfăşoare în cele mai bune condiţii”, le comunica Tăriceanu parlamentarilor la acea vreme.
În schimb, el critica practica preşedintelui de a organiza simultan acest plebiscit cu alegerile europarlamentare, apreciind că este un lucru "incorect din punct de vedere politic" în condiţiile în care exista o recomandare a UE care ar sugera că acest lucru să fie evitat. De asemenea, tot incorectă considera Tariceanu că ar fi folosirea referendumului ca "instrument de presiune politică pentru a permite intrarea în jocul alegerilor a celor care nu ar avea cum să intre decât prin organizarea referendumului".
Şapte ani mai târziu, aşa cum am arătat mai sus, acelaşi Tăriceanu propunea nou referendum pentru demiterea lui Băsescu în aceeaşi zi cu primul tur al prezidenţialelor, "pentru a crea premisele favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1, necesar pentru validarea plebiscitului".
Comentează